Despre combaterea gripei cu ajutorul tratamentelor naturiste

În perioada de iarnă, tot mai multe persoane, mai ales copii şi bătrâni, acuză îmbolnăviri la nivelul aparatului respirator, ca urmare a diminuării rezistenţei la infecţii virale şi imunităţii generale a organismului. Prin respiraţie, mai ales în medii contaminate, este introdus, pe căile respiratorii, aer rece şi umed, uneori încărcat cu diferiţi agenţi patogeni. Acesta este mediul prielnic de instalare a gripei, o boală virală şi contagioasă, destul de frecventă.

Boala este provocată de peste două sute de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C). Aceste virusuri se transmit prin aer sau prin contactul direct cu persoane bolnave, având efecte mai severe în cazul persoanelor cu extenuare fizică sau stresate psihic, fumători activi şi pasivi şi la persoane care lucrează în medii toxice.

După o incubaţie de câteva ore sau într-un interval de până la patru zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse uscată, iritantă, strănut, febră mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzaţie acută de frig, nas şi urechi înfundate, dureri de cap, lăcrimare, dureri şi roşeaţă în gât, răguşeală, dureri articulare şi musculare, indispoziţie, oboseală, lipsa poftei de mâncare, somnolenţă, stare de slăbiciune şi de astenie asociată cu transpiraţie. La 2-3 zile după debut, apar dificultate la înghiţit, dureri în gât, arsuri în piept şi tuse seacă dureroasă, limba devine încărcată, iar mucoasa faringiană se înroşeşte. În formele normale de gripă, febra dispare în 5-7 zile, dar pot să persiste tusea şi oboseala încă mai multe zile.

Copiii sănătoşi, bine alimentaţi, vor rezista mai bine cu un tratament naturist (ceaiuri, siropuri, vitamine). În schimb, un copil mai anemic şi bolnăvicios poate avea 6-8 episoade virale pe an, mai frecvente între lunile octombrie - aprilie, din cauza variaţiilor mari de temperatură.

Tratamentele fitoterapeutice

În general, gripa se poate vindeca rapid şi fără complicaţii. Sunt însă necesare tratamente adecvate, în scopul evitării unor faze mai grave (tuse convulsivă, laringite, faringite, sinuzite, bronşite, pneumonie). La copii, bătrâni şi chiar la adulţi, contra gripelor şi a oricăror viroze respiratorii dau bune rezultate tratamentele naturiste care sunt mai puţin agresive în comparaţie cu antibioticele. Folosirea preparatelor cu antibiotice ar fi indicată numai în cazul când apare o suprainfecţie bacteriană.

Medicina naturistă prezintă un larg arsenal de procedee, cu care se poate interveni în mod eficient. Mai întâi sunt recomandate ceaiurile fierbinţi, din plante medicinale, cu proprietăţi neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie faţă de contaminarea virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din scoarţă de salcie.

Urmează siropurile cu extracte din plante care ameliorează simptomele din afecţiunile cronice şi acute ale tractului respirator, având efecte expectorante, bronholitice, mucolitice şi antiinflamatoare.

Extern se aplică un unguent corporal cu mentol şi camfor care se foloseşte ca masaj şi ajută la calmarea iritaţiilor pe căile respiratorii şi ameliorarea durerilor musculare, de tâmple şi de spate.
În uz intern, pentru tratarea gripei sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei şi de soc (câte două linguriţe la o cană de apă) din care se beau două-trei căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, având acţiune sudorifică prin declanşarea transpiraţiei.
Busuiocul prezintă efecte antiseptice şi expectorante, fiind recomandat în inhalaţii cu decoct sau în consum intern sub formă de ceai fierbinte cu miere, pentru revitalizarea rapidă a organismului şi stoparea procesului gripal, mai ales în faza de debut. Într-un tratament de şoc se vor consuma zilnic 4-5 căni cu infuzii de busuioc, îndulcite cu miere, la intervale de o oră. Dacă apare febra ridicată se adaugă 1-2 linguriţe de mentă.
Echinaceea poate fi folosită sub formă de extract, tinctură sau comprimate, care se administrează de câteva ori pe zi ca mijloc terapeutic de bază în întărirea sistemului imunitar. Această plantă apără organismul de infecţiile virale, bacteriene şi fungice şi previne formarea unei enzime - hialuronidaza - care distruge bariera naturală dintre ţesuturile sănătoase şi cele infectate.
Formule cu amestecuri foarte eficiente sunt:
- flori de tei şi soc, frunze de mentă, herba de nalbă mare şi fructe de măceş;
- flori de tei, frunze de salvie şi eucalipt;
- flori de tei, soc şi muşeţel, herba de cimbrişor şi sovârv, rădăcină de cerenţel şi scorţişoară (infuzie îndulcită cu miere);
- flori de tei şi soc, herba de ţintaură şi păpădie, scoarţă de salcie şi conuri de hamei;
- flori de tei, soc, muşeţel, lumânărică, porumbar şi scoarţă de salcie (decoct cu efecte sudorifice în infecţiile gripale);
- flori de tei, soc, salcâm şi trifoi roşu, frunze de coacăz negru şi urzică, herba de sovârv şi scoarţă de salcie (infuzie îndulcită cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc simţitor dacă se adaugă o linguriţă de scorţişoară şi cuişoare, măcinate fin, care au acţiune antivirotică.
Alte preparate valoroase sunt:
- tinctură de ţintaură, din 20 g herba macerată cinci zile în 100 ml alcool 70% din care se iau câte 30-40 picături de trei ori pe zi, cu 60 minute înainte de mese;
- tinctură din patru linguri de rădăcini de păpădie tocate mărunt şi macerate 3-4 ore în 500 ml rachiu; se bea câte un păhărel de trei ori pe zi pentru combaterea frisoanelor;
- bitter suedez din care se ia câte o linguriţă de trei ori pe zi în ceai sau apă, cu 30 minute înainte de mese, cu efecte în răceală, gripă şi tuberculoză.
În tratamentele externe sunt recomandate:
- inhalaţii cu aburi fierbinţi din infuzie de busuioc, mentă, muşeţel şi chimion sau picături de ulei de pin şi lavandă (de două-trei ori pe zi, dintre care una seara la culcare);
- inspirare pe nas a câtorva picături de ulei eteric de lavandă puse pe o batistă curată;
- frecţii cu oţet aromatizat cu flori de lavandă (40 g), frunze de mentă (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrişor (10 g) şi fructe de ienupăr (10 g); din amestec se iau 100 g la un litru oţet care se macerează șapte zile, se strecoară şi se fac frecţii pe piept;
- frecţii cu macerat din boabe de ienupăr (zdrobite şi lăsate șapte zile în 250 ml alcool 40%) sau cu oţet aromatic preparat prin macerarea, timp de cinci zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceaţă) în 100 ml alcool 70% şi 900 ml oţet; se strecoară prin tifon cu stoarcere şi se fac două-trei masaje pe zi;
- masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mări capacitatea de rezistenţă a organismului, întărirea psihicului şi redarea încrederii în forţele proprii.

Regimul alimentar

În primele două-trei zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe lichide (doi litri pe zi) sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de fructe (lămâi, portocale, grapefruit, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinţi, care usucă mucoasele şi favorizează pătrunderea bacteriilor în corp. Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor în timp ce siropurile realizează o peliculă pe pereţii faringelui, contribuind la reducerea iritaţiilor.

Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel şi mărar, reduce procesele inflamatoare de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea şi strănutul şi reduce debitul secreţiilor nazale.