Despre tabagism și pericolele fumatului

Începând din 17 martie, fumatul va fi interzis în toate locurile publice din țară, inclusiv în restaurante, spații închise de la locul de muncă sau chiar în locurile de joacă pentru copii, chiar dacă sunt în aer liber. Această măsură dură este prevăzută în Legea nr. 15/2016 și vine în sprijinul măsurilor de combatere a tabagismului și a bolilor grave provocate prin fumat, inclusiv în rândul copiilor.

Tabagismul este o in­toxicație cronică și acută cu substanțe toxice existente în frunzele de tutun după un consum excesiv și de lungă durată. Acțiunea nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de sub­stanțe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuși sunt cancerigeni.

Principalii compuși toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli, piridine și elemente radioactive (cadmiu, poloniu).
Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acțiune directă asupra vaselor sanguine și a celulelor nervoase din creier; crește tensiunea arterială și colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală și tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas și rinichi. Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile și plămânii, fiind implicat în declanșarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plămâni în sânge se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine și blochează oxigenarea creierului până la asfixiere totală. Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie licită, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere, cu aprobarea tacită a factorilor de răspundere din toate țările, indiferent de stadiul lor de civilizație și cultură.

Bolile declanșate de tabagism

Indiferent de sexul fumătorilor, tabagismul se află la originea multor boli:
- afecțiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creșterea tensiunii arteriale, arterite obliterante și tromboze;
- boli pulmonare cronice și acute, bronșite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;
- cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată);
- boli gastrointestinale (gastrite, ulcer gastric și duodenal, halenă);
- slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creș­terea riscurilor de accidente.
Viața fumătorilor este mult scurtată și din cauza afecțiunilor cauzate de fumat. Decesele prin emfizem pulmonar și bronșite sunt de 6,1 ori mai frecvente la fumători, cele de cancer laringian de 5,4 ori, de cancer faringian de 3,4 ori, de ulcere de 2,8 ori, de pneumonie de 1,3 ori și de in­cidența accidentelor rutiere și a sinuciderilor de 1,2 ori.
O boală gravă provocată de tabagism este bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC). Prin acutizare, boala prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respirație șuierătoare, usturime în gât, congestie și hiper­se­creție nazală, tuse, febră, somno­lență, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, poftă de alimente dulci și reducerea a­tenției. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienți necesită spitalizare și terapie intensivă.
Fumatul este un factor de risc care poate declanșa complicații în timpul operațiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducând la afecțiuni circulatorii, pulmonare, infecțioase și de cicatrizare a rănilor. Riscul acestor complicații se reduce semnificativ în cazul renunțării la fumat cu cel puțin două luni înainte de operație.

Femeile fumătoare riscă să nu poată deveni mame

Bărbații care fumează peste 15-20 de țigări pe zi vor avea plămânii puternic afectați, cu manifestări de la tuse până la cancer pulmonar, arterite obliterante la picioare, chiar cu riscul amputării lor.
La femei, consumul de tutun este mult mai dăunător, fiind asociat cu declanșarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac, colon și plămâni. La fumătoare crește, în mod dramatic, inciden­ța cancerului pulmonar, mai ales la vârste între 40 şi 60 de ani, ajungând să se apropie de frec­vența cancerului mamar. Din nefericire, cancerul de plămâni provocat de tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor în numai cinci ani după punerea diagnosticului.
Există o strânsă legătură între fumat și fertilitate, astfel că femeile fumătoare riscă să nu rămână niciodată însărcinate. Efectele țigării sunt devastatoare asupra fătului, ceea ce face că atât mama fumătoare, cât și tatăl fumător devin principalii dușmani ai propriului copil.

Efectele nocive ale fumatului asupra nefumătorilor

Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de țigară din mediul de viață (locuințe, birouri, restaurante, trenuri) vor trebui să beneficieze de o protecție specială, întrucât se apreciază că fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăș­tie în atmosfera din jur. Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleași boli ca și fumătorii activi. Mai întâi apar iritații oculare, urmate de afecțiuni ale căilor respiratorii (tuse, bronșite), ulcere, boli coronariene și unele forme de cancer (pulmonar și laringian). S-a constatat că un nefumător care stă 20 de ani lângă o persoană care fumează câte 20 de țigări pe zi acumulează în plămâni circa 4 kg de funingine, prezentând can­tități mari de nicotină în sânge și urină. Toate aceste date demonstrează, fără nici o exagerare, că tabagismul poate fi comparat cu ravagiile generate de tuberculoză, prin caracterul său agresiv și prin consecințele nefaste, adesea iremediabile.

Tratamente fitoterapeutice

Tratamentele fitoterapeutice sunt destul de complexe, vizând atât procedeele de consum intern, cât și cele externe. În uz intern se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acționează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:
- Infuzie de pedicuță, numită și brădișor, preparată din 5 g pulbere uscată și măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară și se bea dimineața, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzație de vomă la aprinderea țigării.
- Infuzie de cimbrișor (patru linguri la un litru apă clocotită; se infuzează 3 minute, se strecoară și se bea întreaga cantitate fracționată în doze de 50 ml la intervale de 15-20 minute. La aprinderea țigării apare senza­ția de vomă, care dispare imediat după înlăturarea fumului.
- Decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte și după mesele din ­cursul zilei.
- Sirop de creson, din care se ia câte o linguriță de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore.
- Mestecarea unei lingurițe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ține în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar și aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat și de respingere a fumului.
Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimi­neața), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.
Regimul alimentar va include câteva rețete care și-au dovedit eficacitatea:
- semințe de dovleac (60 g) decojite și pisate care se amestecă cu 20 g zahăr și 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghițituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin;
- semințe de dovleac (300 g) decojite și bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineața, pe nemâncate, iar după câteva ore se ia o lingură de ulei de ricin.
La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borș de tărâțe și oțet de mere.
Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorința de fumat. De aseme­nea, se vor evita alimentele care îngrașă (dulciuri, paste făinoase, pâine) și înlocuirea lor cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.