Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Dicţionar medical
- sinus cavernos: colecţie de vene, care creează o cavitate mărginită de oasele temporal şi de sfenoid;
- sinuzită: inflamaţie a sinusurilor feţei. O sinuzită atinge un sinus izolat sau ansamblul sinusurilor. Inflamaţia poate fi acută sau cronică. Este vorba de o inflamaţie a sinusurilor feţei, cauzată fie de propagarea unei infecţii de la nivelul foselor nazale, fie, în cazul unui sinus maxilar, a unei infecţii a rădăcinii unui dinte de pe maxilarul superior; - sinuzită etmoidală: inflamaţie acută a sinusurilor etmoidului. Etmoidita atinge mai ales copiii între 2 şi 4 ani. Este cauzată de o infecţie rinofaringiană care urcă în canalele prin care sinusurile comunică cu fosele nazale. Se traduce printr-o afectare gravă a stării generale (febră, deprimare), o scurgere de puroi prin nas, un edem progresiv al pleoapelor începând cu unghiul intern al ochiului. Infecţia riscă să evolueze rapid, întinzându-se în jurul globilor oculari (risc de cecitate ulterioară) sau către meninge şi creier. Copilul trebuie să fie spitalizat de urgenţă. Tratamentul se bazează pe administrarea de antibiotice pe cale intravenoasă. Sinonim: etmoidită; - sinuzită sfenoidală: inflamaţie a mucoasei sinusului sfenoidal. Din punctul de vedere al evoluţiei, poate îmbrăca un aspect acut sau cronic. Sinonim: sfenoidită; - siringom: foarte mică tumoră cutanată benignă, dezvoltată pe seama canalului excretor al unei glande sudoripare exocrine (glanda prezentă peste tot sub piele, care secretă sudoarea); - siringomielie: boală rară, caracterizată prin prezenţa în măduva spinării a unei cavităţi lichidiene patologice. Cavitatea este localizată în substanţa cenuşie, în centrul părţii de sus a măduvei; aceasta distruge fibrele nervoase care deservesc sensibilitatea pielii la temperatură şi la durere; - sismoterapie: metodă terapeutică vizând reducerea anumitor tulburări psihiatrice prin efectul descărcărilor electrice. Sismoterapia constă în trecerea unei descărcări electrice prin creier, cu scopul de a provoca o criză convulsivă. Adesea contestată, fiind considerată brutală, metoda rămâne de o eficacitate remarcabilă în tratamentul depresiilor grave, în particular a melancoliei, a stărilor schizofrenice şi a confuziilor mintale persistente. Sismoterapia se practică aproape întotdeauna sub anestezie generală, cu o supraveghere medicală riguroasă. Cura, efectuată în mediu spitalicesc, comportă, în medie, 12 şedinţe, în număr de 2-3 pe săptămână. Efectele sale nedorite (luxaţie, ruptură musculară) sunt benigne şi puţin numeroase. Sinonim: electroşoc.