Dilemele inteligenţei

Una dintre întrebările cheie la care trebuie să răspundă fiziologii şi psihologii este: "inteligenţa depinde de numărul de neuroni?". Pentru a răspunde la această spinoasă chestiune, savanţii utilizează mijloace moderne de investigaţie biologică, care le permit să realizeze imagini tridimensionale la scară moleculară. Ca model experimental, au ales creierul unor insecte, la care, utilizând tehnica de microscopie confocală cu laser, au reuşit examinarea fiecărui neuron şi a legăturilor sale cu celulele din jur.

Ţinând seama de volumul minuscul al creierelor studiate (0,3 mm3 pentru musca drosofila, 0,5 mm3 pentru furnică şi 1 mm3 la albină), ne dăm seama că volumul creierului insectelor este aproximativ de un milion de ori mai mic decât al nostru. Se apreciază că, în creierul uman, există aproximativ 100 miliarde de neuroni, în timp ce musca drosofila are aproximativ 100 de mii, iar albina nu depăşeşte un milion. Cu toate acestea, inteligenţa de care dau dovadă aceste mici fiinţe este impresionantă.

Studii efectuate de către cercetătorul Mathieu Lihoreau, de la Universitatea din Londra, au arătat că bondarii sunt capabili să rezolve una dintre cele mai dificile probleme de matematică. Folosind flori artificiale, cărora le modifica locul în spaţiu, savantul menţionat a constatat că insecta alege, în majoritatea cazurilor, cel mai scurt drum pentru a vizita un număr maxim de flori. Cum este posibil ca un creier atât de mic cum este cel al muştelor, albinelor sau furnicilor să producă atâta "inteligenţă"? La această întrebare deocamdată nu există un răspuns clar, ci doar ipoteze.

Pornind de la observaţiile efectuate pe insecte, se lucrează la simulări informatice şi robotice, coordonate de specialişti în inteligenţă artificială, în speranţa găsirii unor rezultate care să poată fi exploatate în folosul medicinii umane.

Nu este mai puţin adevărat şi faptul că un număr redus de neuroni înseamnă o capacitate mai mică de memorizare. Or, cine spune memorie, spune experienţă, ceea ce se traduce prin creşterea preciziei, a vitezei de execuţie şi a unui schimb mai intens de informaţii. Dacă acestea sunt limitate, nu se poate concepe capacitatea de abstractizare, limbajul sau conştiinţa. Toate aceste din urmă calităţi devin posibile doar prin creşterea enormă a consumului de energie: creierul uman reprezintă doar 2% din greutatea corpului, dar consumă 20% din energia sa.

Dacă se face o analiză comparativă, ne dăm seama că "inteligenţa" insectelor se realizează cu un consum extrem de redus de energie, ceea ce oferă un model de studiu pentru cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale. Cu numai un milion de neuroni albinele au capacitate de învăţare şi memorizare, fiind capabile să realizeze căsuţele hexagonale din ceară, să efectueze un dans specific pentru a semnala amplasarea florilor către celelalte albine, să lupte cu adversarii şi chiar să încălzească larvele din stup. Şi în creierul de câteva sute de mii de neuroni al furnicilor sunt adunate cunoştinţe care permit orientarea într-un furnicar, modul de transport al hranei, diviziunea sarcinilor şi apărarea împotriva intruşilor. După cum scria şi Darwin, încă în 1871, "instinctele diversificate admirabil ale furnicilor sunt remarcabile (....). Creierul unei furnici este unul dintre cele mai minunate lucruri din lume...".