Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Enteritele şi enterocolitele în tratamentele naturiste

Enteritele şi enterocolitele în tratamentele naturiste

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 10 Martie 2013

În tratamentul cu plante al enteritelor şi enterocolitelor se folosesc speciile care conţin principii antiseptice, cu acţiune asupra florei patogene ce provoacă inflamaţiile intestinelor.

Enteritele sunt inflamaţii localizate la nivelul intestinului subţire, produse fie de o boală generală, fie din cauza unor factori externi, care intervin prin alimente alterate şi infectate sau prin tratamente medicamentoase incorecte, cu produse depăşite.

Enterocolitele sunt inflamaţii ale mucoasei peretelui colonului, cu perioade de acalmie sau de agravare succedate neregulat. Frecvent, apar diverse infecţii cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi care pătrund în organism prin intermediul apei contaminate, al alimentelor sau mâinilor murdare.

Infuziile sau decocturile se administrează după mese, fără îndulcire cu zahăr, ci numai cu zaharină sau ciclamat:

- infuzie din flori uscate şi mărunţite de albăstrele, ciuboţica cucului, gălbenele, lavandă, muşeţel, sulfină (una-două linguriţe la 250 ml de apă clocotită, cu infuzare 10-15 minute), din care se beau unul-două ceaiuri pe zi, prin înghiţituri rare;

- infuzie din flori şi frunze uscate şi mărunţite de nalbă mare, din care se beau până la trei ceaiuri pe zi;

- infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniţă, salvie, urzică moartă sau zmeur (una-două linguriţe la 250 ml apă în clocot), din care se beau două-trei ceaiuri uşor îndulcite pe zi;

- infuzie din herba uscată de coada-şoricelului sau coada-racului (o lingură la 250 ml de apă clocotită), din care se beau două căni pe zi, după mesele principale;

- infuzie din herba uscată şi mărunţită de cimbrişor sau cimbru de cultură (una-două linguriţe de pulbere la 200 ml de apă clocotită, cu infuzare 10-15 minute), din care se beau două ceaiuri pe zi, prin înghiţituri rare, având o puternică acţiune antiseptică în vindecarea enterocolitelor de origine microbiană;

- infuzie din herba uscată de busuioc, creţuşcă, răchitan, sunătoare, sclipeţi sau turiţă mare, din care se beau câte două ceaiuri pe zi;

- decoct din frunze şi fructe uscate de afin, din care se beau două ceaiuri pe zi, fracţionate în 3-4 reprize, având proprietăţi astringente şi antibiotice;

- decoct din rădăcini uscate de angelică, brusture, cerenţel sau tătăneasă, din care se beau unul-două ceaiuri pe zi, după mesele principale;

- decoct din frunze uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale;

- decoct din fructe de porumbele sau măceşe, din care se beau două-trei căni pe zi;

- decoct din scoarţă de stejar, salcie, salcâm sau fag, care se bea între mese;

- tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile în alcool de 70 de grade, din care se iau 20 de picături, de trei ori pe zi;

- suc de afine băut în cantitate de 200-300 ml pe zi.

Amestecurile recomandate în diferite reţete au bună eficienţă:

- infuzie din coada-şoricelului (flori), muşeţel (flori), mentă (frunze), roiniţă (frunze), salvie (frunze), sunătoare (herba) şi pelin alb (herba), din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, prin înghiţituri rare, după mesele principale, având efecte antiseptice, bactericide, antispastice, sedative, antidiareice şi carminative;

- decoct din amestec de stejar - scoarţă (30 g), salcie - scoarţă (20 g), mentă - frunze (20 g), iarba şarpelui - herba (20 g) şi răchitan - herba (10 g); se pune o lingură de amestec la 250 ml de apă, se fierbe două minute, se infuzează 15-20 de minute şi se beau trei-patru căni pe zi, cu bune efecte în enterocolitele însoţite de diaree severă;

- amestec de uleiuri eterice din chimion, fenicul, lavandă, salvie, sovârv (câte 1 g), busuioc, cuişoare (câte 0,5 g), din care se iau câte 25 de picături în 100 ml de apă călduţă, de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.

Pentru uz extern se prepară un macerat din amestec de urzică vie (frunze), coada-calului şi troscot (herba) şi nalbă mare (rădăcini) în doi litri de apă fiartă, folosită la baia de mâini şi de picioare, timp de 8 minute.