Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Sănătate Fitoterapia anemiei de primăvară

Fitoterapia anemiei de primăvară

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 05 Aprilie 2015

La unii copii şi adolescenţi în creştere apar, primăvara, stări de anemie şi slăbiciune prelungită. La aceştia se constată scăderea numărului de globule roşii (hematii) şi a cantităţii de hemoglobină. În astfel de cazuri, tratamentele fitoterapeutice recomandă folosirea de ceaiuri, tincturi, macerate în vin, melite şi băi de plante.

Ca primă formă de manifestare apare paliditatea, adică clorozarea pielii, mai ales la copiii subnutriţi şi la fetele aflate în perioada pubertăţii.

În afară de paloare, bolnavii pot acuza ameţeli, dureri de cap, insomnie, astenie, oboseală, tahicardie, insuficienţă cardiacă, indigestie, lipsă de vitalitate, incapacitate de efort fizic şi intelectual, chiar pierderea cunoştinţei. Unghiile devin sfărâmicioase şi prezintă şanţuri longitudinale.

Anemia poate fi cauzată atât de lipsa poftei de mâncare, dar şi de lipsa alimentelor de pe masa zilnică.

Ce recomandă fitoterapia

Tratamentele fitoterapeutice recomandă, în astfel de cazuri, folosirea de ceaiuri, tincturi, macerate în vin, melite şi băi de plante.

Sunt foarte bune curele cu infuzii de urzică vie (proaspătă sau uscată) şi cu tije de păpădie (şase tije pe zi), pe o durată de şase-opt săptămâni. Ţinând seamă de conţinutul ridicat în fier şi clorofilă, frunzele de urzică sunt mult recomandate, având efecte vitaminizante (A, C, B12, K), tonifiante, hipoglicemiante şi galactogoge.

Bune rezultate dau şi infuziile de creţişoară, coada-şoricelului, roiniţă, coada-calului, cimbrişor, obligeană, arnică, măceşe uscate, muguri de brad. La intervale de două zile se bea câte un ceai din fructe de coriandru, anason şi chimion, care favorizează digestia şi apetitul, prin producerea sucurilor gastro-intestinale.

În zone montane se vor consuma fructe de ienupăr.

Alte reţete au la bază prelucrări cu alcool, vin sau miere, cum ar fi: tinctură cu rădăcini de angelică, vinul tonic din flori de salcâm sau de roiniţă şi  melita din suc de cătină albă, miere de albine polifloră, tinctură de propolis cu grăuncioare de polen.

Pe plan european este mult folosită tinctura Carmelitelor, preparată din roiniţă, coajă de lămâie, angelică, nalbă, coriandru, nucşoară şi scorţişoară.

Regimul alimentar

Alimentaţia la copii va fi strict controlată, prin echilibrarea principiilor nutritive necesare unei creşteri şi dezvoltări normale (proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine etc). Uneori părinţii cred, în mod greşit, că rezolvă anemia copilului numai cu pâine, mămăligă, paste făinoase, cartofi, fasole şi unele derivate (chipsuri, napolitane, eugenii).

Sunt indicate cure de  trei zile cu legume proaspete, consumate ca salate bogate în vitamine şi fier: ţelină, varză albă, spanac, pătrunjel şi zeamă de lămâie, precum şi fructe proaspete (cireşe, vişine, caise, piersice, mere, pere, prune, pepeni - verzi şi galbeni -, struguri, afine, mure, coacăze, cătină albă, banane). Sunt utile şi fructele uscate (caise, prune, măceşe, alune, nuci), bogate în aminoacizi, glucide, vitamine şi mineralele necesare.

Sucul de sfeclă roşie, bogat în săruri minerale (fier, fosfor) şi în vitamine (B1, B2, C) se bea timp de trei zile consecutiv câte jumătate de pahar, de două ori pe zi, după mesele de dimineaţă şi seară.

Pentru copiii în creştere se mai recomandă supe de oase, ficat de viţel sau pasăre, şniţel sau grătar din carne macră, însoţite de salată verde, pătrunjel, praz, ştevie, vinete, hrean, fasole boabe şi mazăre, peşte fiert aromatizat cu suc de lămâie, icre cu conţinut ridicat în fosfor, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită, măsline, pâine integrală (Graham) bine coaptă.

Nu poate fi neglijată nici cura cu drojdie de bere care conţine 17 vitamine, îndeosebi complexul B, 14 săruri minerale şi 46% proteine. După dispersarea a patru linguri drojdie în 500 ml lapte sau suc de roşii, se  adaugă o lingură de miere de albine şi se bea un pahar între mese şi unul seara, la culcare.

Atât la copii, cât şi la adolescenţi, mai ales la fete, este utilă completarea necesarului în săruri minerale şi vitamine. Elementul mineral absolut indispensabil în formarea globulelor roşii este fierul prezent, în cantităţi mai mari, în unele legume (spanac, salată, morcov, pătrunjel, usturoi, praz), în fructe (caise, piersice, prune, nuci) şi în alte produse (gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită).

De asemenea, lipsa zincului este implicată în anemii, punând în pericol viaţa copiilor. La carenţa de zinc se constată scăderea imunităţii la infecţii, tulburări de creştere şi de memorie, îmbolnăviri frecvente de pneumonie şi diaree, precum şi scăderea poftei de mâncare. Se completează prin alimente cu peşte, carne, ficat, ouă, lactate şi legume.

Necesarul vitaminic se asigură prin anumite specii de plante:

- vitamina A din morcov, spanac, varză, tomate, salată, conopidă, pătrunjel, fasole verde, caise, pepene galben;

- vitamina B1 din legume, (mai ales cartofi), fulgi de ovăz, fructe, drojdie;

- vitamina B2 din germeni de cereale, tărâţe, drojdie de bere;

- vitamina B6 din germeni de grâu, varză, fructe, soia, drojdie de bere;

- vitamina B12 din ginseng;

- vitamina C din lămâi, varză, ardei, pătrunjel, fasole verde, tomate, cartofi, conopidă, căpşuni, zmeură, coacăze, afine;

- vitamina D din ovăz, grâu, curmale;

- vitamina E din ovăz, ceapă, usturoi, morcov, varză, spanac, soia, tomate;

- vitamina H din fasole şi mazăre boabe, ciuperci, legume, soia, nuci;

- vitamina K din varză, spanac, uleiuri vegetale (floarea-soarelui, soia);

- vitamina P din lămâi, portocale, caise, mure, cireşe, măceşe;

- vitamina PP din ceapă, usturoi, morcov, prune, caise uscate, germeni de grâu şi ovăz, alune prăjite, smochine, avocado, curmale.

Meniurile zilnice trebuie să fie variate pentru a stimula apetitul bolnavului. Între mese se beau, după caz, ceaiuri aromatice cu zmeură, mure, fragi, cimbrişor şi măceşe.

Regimul de viaţă se adaptează la cauzele care provoacă anemia. Se recomandă o baie generală făcută seara, cu efecte fortifiante, folosind rădăcini de obligeană, extract de creţişoară sau de cimbru de cultură (Thymus), asigurând eliminarea stării de nervozitate şi un somn liniştit. Zilnic se vor face masaje pe întreg corpul şi la încheieturile membrelor cu tinctură de cimbru, care contribuie la întărirea oaselor şi a muşchilor. După masaj se face, dimineaţa, o baie ascendentă de mâini şi o baie de soare, iar seara o baie caldă de picioare în care s-a pus câte un pumn de sare şi de cenuşă.

În cazul bebeluşilor anemici se asigură, zilnic, o igienă adecvată, cu o îmbăiere în apă călduţă şi săpun fin, emolient. După baie se înveleşte corpul într-un halat gros, fără a se unge cu creme şi parfumuri.

Citeşte mai multe despre:   anemie