Fitoterapia atenuează reacțiile alergice

Tratamentele naturiste sunt deosebit de eficiente în cazul alergiilor, mai ales în cazul când imunoterapia nu are efecte satisfăcătoare. Se urmărește remedierea sau atenuarea reacțiilor alergice cauzate de unii agenți fizico‑chimici sau de unele mâncăruri grele (abundente în această perioadă) sau de medicamente.

 Alergia este o sensibilizare a bolnavului la acțiunea unor alergeni externi (chimici, fizici), cu efecte iritante, care declanșează reacții imediate, chiar violente ale organismului.

Boala apare din cauza contactului repetat cu unele produse din mediul extern ca: pesticide, cianuri, clor, poluanți ai aerului, puf de plop și păpădie, polen și flori puternic mirositoare, cum sunt crinii, zambilele, narcisele, garoafele, teiul, castanul, salcâmul (mai frecvent în diminețile de primăvară), praf de casă (pe covoare, pături, perne, perdele, rafturi cu cărți, jucăriile copiilor), păr de animale (pisici, câini, iepuri, bovine), pene, fulgi, înțepături de insecte (albine, viespi, acarieni), mucegaiuri, bacterii. La acestea se adaugă anumite alimente (ouă, carne, crustacee, căpșuni, ciocolată, prăjituri cu frișcă sau cu ouă, coloranți și conservanți alimentari, pufuleți, înghețate, băuturi alcoolice și sintetice, laptele de vacă pentru sugari). În viața cotidiană pot interveni unele textile sintetice, blănuri, lână, pisici în casă, detergenți, vopsele, șampoane, produse cosmetice, spray‑uri și mai ales unele medicamente de sinteză chimică, din grupe cu totul diferite:

‑ antinevralgice și algocalmine (aspirină, piramidon, indometacin, morfină);

‑ anestezice locale (procaină);

‑ hormoni (ACTH, insulină, heparină, calcitonină);

‑ enzime (penicilinază, streptokinază, asparginază, chimotripsină);

‑ antibiotice (penicilină, streptomicină, cefalosporină, tetraciclină, vincamicină, cloramfenicol);

‑ vitamine din grupul B;

‑ sulfamide.

Cele mai frecvente reacții alergice se produc la nivelul pielii și al mucoaselor de pe căile respiratorii și digestive, care declanșează tuse seacă și spastică, rinită, sinuzită, guturai de fân, strănut, astm bronșic, amețeli, moleșeală, febră, diferite indigestii, gastroenterocolite, cistită alergică, umflarea ganglionilor, a buzelor și a pleoapelor, edem laringian, tromboză coronariană, dureri musculare. În grupul alergiilor cutanate menționăm: înroșiri ale pielii, urticarie, prurit, bubițe roz, eczeme, edeme, lăcrimarea ochilor, conjunctivită și alte dermatoze. Unele dintre acestea apar frecvent după folosirea parfumurilor direct pe pielea care urmează a fi expusă îndelung la soare.

Predispoziția la alergii poate fi ereditară, pacientul fiind o pradă de lungă durată a sâcâielilor de zi și noapte care îi fac o viață de iad. Dacă ambii părinți suferă de alergie, atunci doi din trei copii vor moșteni această boală.

Preparate naturiste contra alergiilor

În uz intern sunt recomandate:

‑ Infuzie de trei‑frați‑pătați (o linguriță herba uscată la 200 ml apă clocotită); după infuzare cinci minute se beau două‑trei căni pe zi, cu rezultate bune în alergiile manifestate prin urticarie. Se poate folosi și o infuzie concentrată (patru linguri herba la 250 ml apă fiartă), din care se ia câte o linguriță la intervale de trei ore.

‑ Infuzie de urzică vie (trei lingurițe frunze uscate la 500 ml apă clocotită); se acoperă vasul cinci minute, se strecoară și se beau trei‑patru ceaiuri calde pe zi.

‑ Infuzie din coada‑șoricelului (o lingură flori uscate la 250 ml apă fiartă); se infuzează în vas acoperit timp de 10 minute și se beau două căni pe zi.

‑ Infuzie de turiță‑mare (dintr‑o lingură herba la 250 ml apă clocotită; după infuzare se beau două‑trei căni pe zi în alergiile cu prurit).

‑ Infuzie de drobiță (dintr‑o lingură flori și frunze uscate la 250 ml apă fiartă; se infuzează 10 minute și se beau două ceaiuri pe zi, cu 30 minute înainte de mese).

‑ Decoct de iarbă mare (din trei linguri rădăcini uscate și măcinate la o cană cu apă clocotită; se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară și se iau trei‑patru linguri pe zi în alergii cu erupții ale pielii însoțite de mâncărimi).

Se pot folosi cu succes și ceaiuri cu amestec de plante după ce, în prealabil, s‑a testat reacția individuală la fiecare specie.

‑ Infuzie din amestec de trei‑frați‑pătați (50 g), talpa gâștei (20 g), rădăcini de brusture (15 g), flori de coada‑șoricelului (10 g) și flori de lavandă (5 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10‑15 minute, se strecoară și se beau două‑trei ceaiuri pe zi, timp de o lună.

‑ Infuzie din amestec, în părți egale, cu rozmarin, busuioc, cimbru, anason și verbină; se ia o linguriță din amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute și se beau câte două ceaiuri pe zi.

‑ Decoct din amestec cu trei‑frați‑pătați (30 g), herba de păpădie (20 g), rădăcini de păpădie (20 g), rădăcini de cicoare (20 g) și flori de soc (10 g); se ia o lingură din amestec la 250 ml apă fiartă; după infuzare 15 minute se beau două‑trei ceaiuri calde pe zi până la dispariția simptomelor de alergie.

În funcție de natura reacțiilor alergice se mai folosesc ceaiuri cu hamei, valeriană, măceșe, mesteacăn, mentă, isop, săpunariță, salvie, mușețel și muguri de coacăz‑negru.

În uz extern sunt recomandate:

‑ Spălări cu infuzie concentrată din coada‑calului, crețișoară, sânziene și margarete (în părți egale), din care se iau patru linguri la un litru apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se folosește pe zonele cu urticarie și eczeme pe piele. Efecte rapide are și maceratul la rece cu nalbă (cașul popii) care se încălzește puțin și se masează pe zonele afectate de mai multe ori pe zi. Tamponări și badijonări se pot face și cu tinctură în alcool 96 % în care macerează timp de 7‑10 zile un amestec de trei‑frați‑pătați, turiță‑mare, iarbă‑mare, mentă, păpădie și linariță.

‑ Cataplasme cu foi de varză albă și cu cartofi rași.

‑ Băi de mâini și picioare cu flori de tei, coada‑șoricelului, păducel, salvie, usturoi, rostopască proaspătă, rădăcini de pir și crengi de mesteacăn, cu efect de desensibilizare generală în alergii cutanate, respiratorii și digestive.

‑ Băi generale cu infuzie concentrată dintr‑un amestec de coada‑calului, coada‑șoricelului, crețișoară, gălbenele, nalbă, sânziene și trifoi‑roșu care se toarnă în cada de baie.

‑ Badijonări de trei‑patru ori pe zi cu extract uleios de mușețel, gălbenele și coada‑șoricelului sau cu bitter suedez.

‑ Tamponări cu ulei eteric de mentă sau de lavandă (5 g în 100 ml alcool etilic 90⁰) cu efecte imediate în prurit și eczeme.

‑ Unguent de gălbenele.

Evitați mâncărurile grele

Regimul alimentar poate fi de un real folos, dacă se evită produsele alergenice și se renunță la mâncăruri complicate, greu de digerat de un ficat îleneș", trecând la o cură de sucuri și crudități pe o durată de două luni. Zilnic se pot consuma sucuri de morcov (300 ml/zi), tomate (200 ml/zi) și de cartofi (50 ml dimineața pe stomacul gol).

Necesarul zilnic de lichide se completează cu ceaiuri din fructe de cătină, măceșe, păducel sau coji de mere, luate prin rotație.

Sunt interzise: mezeluri, ciuperci, condimente iuți, pește congelat, ouă, căpșuni, ciocolată, înghețate.