Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Forme de utilizare a morcovului în medicină şi alimentaţie
În alimentaţie şi în medicina naturistă morcovul este considerat o legumă foarte mult utilizată pentru proprietăţile gustative, nutritive şi de protejare a sănătăţii. Ţinând seama de aceste proprietăţi, este recomandat ca în fiecare zi să se consume cel puţin un morcov crud şi un pahar cu suc.
Morcovul proaspăt, ras sau prelucrat în diferite preparate, inclusiv piure şi salată de iarnă, este absolut necesar în alimentaţie, chiar obligatoriu la copii, fiind un leac excelent în anemii, avitaminoze, tulburări de creştere (rahitism, nanism), iar pentru adulţi în tratarea bolilor hepatobiliare, cardiace, genitale şi respiratorii, inclusiv tuberculoză. La vârstnici, ajută în prevenirea îmbătrânirii. În tratamente externe se foloseşte morcov tăiat rondele, care se aplică pe faţă având rol revitalizant, tonifiant, revigorant şi de prevenire a ridurilor. Morcovul ras se mai aplică sub formă de cataplasme pe arsuri, abcese, ulcere la picioare, furuncule, eczeme, iritaţii, impetigo, pecingine, degerături, precum şi pentru întinerirea pielii. Cataplasmele aplicate pe ulceraţii opresc hemoragiile, potolesc durerile şi grăbesc cicatrizarea. Pasta de morcov ras poate fi amestecată cu lanolină şi se aplică pe tenuri uscate, iritate şi cu tendinţă de ridare. Masca cosmetică preparată din morcov ras, cu amestec de smântână, se aplică pe tenuri uscate şi pe pielea pătată la bătrâni, având efecte emoliente, rehidratante şi de regenerare a tenului. Sucul proaspăt din morcovi creşte imunitatea organismului Sucul din morcovi, stors la mixer din rădăcini proaspete, este cea mai bogată sursă de vitamine naturale şi săruri minerale. Se consumă suc concentrat sau diluat cu apă (câte 100-300 ml pe zi), de preferat dimineaţa, pe stomacul gol, cu efecte excelente în mineralizarea organismului, mărirea imunităţii naturale şi a rezistenţei la infecţii. Este recomandat persoanelor anemice, extenuate, obosite, convalescente, bătrânilor, femeilor gravide, sugarilor cu diaree şi copiilor cu tulburări de creştere. Luând câte 100 g pe zi timp de 3 săptămâni are efecte contra viermilor intestinali, inclusiv teniază. În timpul repausului alimentar, doza zilnică poate creşte la 1 litru de suc, având bune calităţi vindicative în tratarea bolilor de piept şi rinichi, în mărirea acuităţii vizuale, în refacerea ficatului după hepatită, ciroză şi ascită şi în mărirea secreţiei biliare. Pentru îmbunătăţirea calităţilor gustative se amestecă cu puţină smântână proaspătă. În amestec cu lapte dulce este un bun expectorat în cazul bolnavilor cu afecţiuni pulmonare, astm bronşic, tuberculoză şi voalarea vocii. Recomandat în bolile aparatului digestiv Amestecând 100 ml suc cu 100 g miere se obţine un remediu excelent cu acţiuni antiseptice, hrănitoare şi cicatrizante în vindecarea rănilor, eczeme uscate sau supurânde, infecţii externe, afecţiuni bucale şi leziuni ale mucoaselor. Se foloseşte sub formă de gargare (de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 minute) sau se aplică comprese şi badijonări în impetigo şi pe tenuri obosite şi ridate, cărora le dă supleţea şi prospeţimea pielii, întârziind apariţia ridurilor. Frecvent se consumă amestecat cu suc de ţelină, sfeclă roşie, rădăcini de pătrunjel, lămâie, ridichi, andive, varză. Amestecul dintre 300 ml suc de morcovi şi 180 ml suc de spanac este recomandat pentru a trata hipertensiunea arterială, ateroscleroza, diabetul şi diferite afecţiuni ale aparatului digestiv (colite, constipaţie, gastrită hiperacidă), pneumonie şi bronşite, diverse afecţiuni cutanate (acnee, eczeme, furunculoză). Sucul de morcov se mai poate amesteca cu miere de albine sau cu felii de lămâie, având proprietăţi reconfortante, diuretice şi vermifuge. Totodată, este un excelent remediu contra afecţiunilor gâtului şi a pierderilor de energie (se bea câte o cană dimineaţa sau înainte de mese). În tratamente externe, sucul este folosit în loţiuni zilnice pe ten şi gât, dând supleţe şi prospeţime, contra ridurilor. Siropul de morcov se prepară din 1 parte suc de morcov, 2 părţi apă şi 4 părţi zahăr, din care se consumă zilnic câte 50-100 g în afecţiuni hepatobiliare şi pentru creşterea lactaţiei la femei care alăptează. Alte preparate din rădăcini de morcov sunt: - salată din morcovi raşi cu ardei gras, roşii, ţelină, sfeclă roşie şi varză; - ghiveci din morcovi cu mazăre şi fasole verde; - morcovi sauté cu pătrunjel tocat, smântână şi zahăr; - flip de morcov preparat din morcov ras şi suc, lapte fiert, smântână şi gălbenuşuri de ou; - dulceaţă de morcov, cu bune efecte în tusea convulsivă. Efectele benefice ale seminţelor şi frunzelor de morcov Seminţele de morcov, măcinate foarte fin, servesc la prepararea unei infuzii (o linguriţă la 200 ml apă clocotită), având acţiuni contra balonărilor intestinale, durerilor de stomac, bolilor de ficat şi splină, pneumoniei, litiazei renale, aterosclerozei, reumatismului, gutei, parazitozelor intestinale. Aceleaşi efecte se obţin în cazul când se ţin sub limbă 1-5 g seminţe măcinate, timp de 5-7 minute. Infuzia din seminţe (o linguriţă la 200 ml apă clocotită) are rol aparitiv, stimulent diuretic, galactogog şi carminativ (contra balonărilor), cu efecte vindicative în afecţiuni intestinale şi furunculoze. Frunzele de morcov servesc la prepararea unui decoct (1 linguriţă frunze proaspete la 250 ml apă), care se fierb 5 minute, se strecoară şi se dă la sugari câte 3 linguriţe pe zi pentru mineralizarea şi întărirea corpului. Sub formă de gargară, de 2-3 ori pe zi, se utilizează în caz de afte, stomatite şi abcese. Decoctul din frunze este eficient în băi locale şi spălături în caz de crăpături ale pielii, degerături, răni, plăgi, arsuri, ulcere varicoase, furuncule, pecingine, eczeme, abcese, cancere de piele şi sân.