Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Masca de protecție, utilă și împotriva alergiei la ambrozie
Se apropie perioada de înflorire a ambroziei, o buruiană puternic alergenă, care provoacă grave probleme de sănătate. Potrivit statisticilor, circa jumătate de milion de români sunt alergici la polenul acestei plante. Se estimează însă că numărul celor sensibili este chiar mai mare, pentru că unii fie se tratează singuri, fie confundă simptomele cu cele ale unei răceli.
Majoritatea persoanelor alergice manifestă rinoconjunctivită, o afecțiune care poate evolua în timp spre forme severe de astm. Una dintre plantele care favorizează alergia este „iarba pârloagelor”, cum mai este numită popular ambrozia. Aceasta înflorește din luna iulie până la sfârșitul toamnei, când produce cantități foarte mari de polen. O singură plantă matură poate elibera în aer miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 de grăunciori de polen/mc pentru a induce o reacție alergică. Planta s-a adaptat relativ recent și în România și s-a răspândit foarte rapid, ajutată de perioadele caniculare și secetoase.
Cei mai afectați sunt bolnavii de astm, dar, potrivit specialiștilor, toate persoanele expuse zilnic la polenul ambroziei pot deveni alergice mai devreme sau mai târziu. Medicii susțin că alergia la ambrozie poate fi ținută sub control, inclusiv prin purtarea unei măști care să acopere nasul și gura. Măștile pe care le purtăm, în această perioadă, împotriva noului coronavirus pot fi o barieră optimă și împotriva polenului de ambrozie. În principiu, ele pot să ajute, pentru că filtrează polenul. Totuși, nu trebuie considerate un mijloc de protecție infailibil, pentru că măștile obișnuite nu sunt etanșe. Cele mai eficiente sunt cele de tip FFP2 şi FFP3, a declarat pentru Mediafax medicul oftalmolog Marian Stamate.
Reacția alergică poate trece de la sine, dacă nu mai venim în contact cu ambrozia. În cazul în care simptomele ajung la forme severe, este nevoie de sfatul unui medic.
Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul. Cei mai mulți acuză strănut frecvent, mâncărimi ale nasului și ochilor, secreții nazale abundente, ochi iritați, dificultăți în respirație, tuse și respirație șuierătoare. Uneori apar și simptomele cutanate, precum urticaria sau inflamații ale țesuturilor. Cea mai gravă formă de reacție alergică este șocul anafilactic, care poate duce la deces, prin obstrucția căilor respiratorii și colaps vascular ireversibil.
Manifestările alergice diferă însă ca intensitate în funcție de concentrația de polen din aer, fiind mai severe dimineața, în zilele însorite și în cele cu vânt.
Recomandarea medicilor pentru alergici este să-și limiteze plimbările în aer liber în perioadele de înflorire a ambroziei, să-și schimbe hainele după aceste plimbări, să poarte măști de protecție și ochelari, iar dacă simptomele se agravează, să ceară cât mai repede sfatul unui medic.
În funcție de gravitatea situației, medicul va decide dacă este cazul ca pacientul să ia medicamente. Dar tratamentul medicamentos este doar împotriva simptomelor. Evitarea contactului cu factorii alergeni rămâne cel mai bun tratament împotriva alergiilor.
Din cauza efectului său puternic alergen, ambrozia a fost inclusă de experții Comisiei Europene pe lista neagră a plantelor periculoase pentru sănătate. Și în România, legea obligă atât persoanele fizice, cât și agenții economici care dețin terenuri pe care crește ambrozie să le curețe de aceste plante, în caz contrar riscând amenzi usturătoare.
(Ileana Marin)