Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Ceaiul de năprasnic are bune efecte la bolnavii de tuberculoză
Nicolae F., 39 de ani, judeţul Timiş: „Care este tratamentul fitoterapeutic indicat bolnavilor de tuberculoză?“
Prof. Constantin Milică: Tratamentul fitoterapeutic se face cu plante medicinale care conţin substanţe antibiotice, vitamine şi săruri minerale, având efecte în stoparea şi stabilizarea bolii, în distrugerea bacilului Koch şi în remineralizarea ţesutului conjunctiv prin conţinutul ridicat în acid silicic şi potasiu. Cu rol hemostatic, bactericid, depurativ, diuretic, expectorant şi fluidizant al secreţii lor bronşice se recomandă: - decocturi din specii vegetale separate (coada-calului, siminoc, plămânărică, iarbă-mare, trifoi-rosu, tuia, traista-ciobanului şi teci de fasole) din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi; - infuzii din troscot, hamei, lumânărică, patlagină, podbal, salvie şi ventrilică, cu acţiuni antiseptice şi de stopare a transpiraţiei nocturne; - macerat din rădăcini de valeriană (6 linguri pe zi). Pentru completarea necesarului vitaminic, în special în perioada de iarnă şi de primăvară, se vor consuma zilnic 2-3 căni cu infuzie din frunze de urzică, salvie şi ciuboţica-cucului, în amestec cu fructe de cătină albă, măceş, scoruş-de-munte, ienupăr, muguri de plop negru şi conuri de hamei. Pentru conţinutul bogat în vitamina C şi în complexul B se utilizează siropul de hrean, preparat din rizomi proaspeţi, tăiaţi mărunt şi amestecaţi cu o cantitate egală de zahăr; se consumă 1-2 linguri pe zi, în timpul meselor, având o multitudine de proprietăţi terapeutice (vitaminizante, antiseptice, antispastice, expectorante, diuretice şi stimulatoare). Cu proprietăţi mineralizante, tonifiante şi cicatrizante sunt indicate decocturile din coada-calului (bogat în siliciu), podbal, troscot, mentă, tei, fructe de ienupăr, conuri de hamei, rizomi de pir, consumate zilnic în cantităţi de 3-4 ceaiuri, îndulcite cu miere sau zahăr, timp de 3-6 luni consecutiv. Cu foarte bune efecte sunt folosite amestecurile de plante între care intră speciile menţionate mai sus, alături de alte specii cu mare eficienţă (busuioc, toporaşi, fructe de anason şi fenicul, coajă de salcie şi de stejar). Efecte deosebite în tuberculoză şi tuse hemoragică are ceaiul de năprasnic (3 căni pe zi) şi uleiul eteric de pin (câte 20 de picături în puţină apă, de 3 ori pe zi, cu 20 de minute înainte de mesele principale, într-o cură de 2-3 săptămâni pe lună). Apiterapia recomandă să se consume următoarele preparate: - miere polifloră (500 g) amestecată cu 1-2 rădăcini rase de hrean (circa 100 g), care se macerează timp de 10 zile; se iau câte două linguri pe zi, cu două ore înainte de mesele principale, având însuşiri vitaminizante şi mai ales mineralizante prin conţinutul ridicat de Fe, Ca, Mg, K şi Na; - tinctură 20-30% de propolis, din care se iau câte 30 de picături într-un pahar cu lapte cald, de 3 ori pe zi, cu o oră înainte de mese, pentru o cură care durează 4-10 luni; - miere de albine (o lingură) în borş poaspăt (250 ml), consumată zilnic, înainte de mese.