Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Decoctul de podbal scade intensitatea febrei
Marilena G., 33 de ani, Focşani: «Cum putem combate acasă febra copiilor?»
Prof. Constantin Milică: La copii, temperatura normală este de 36,4-36,70C, iar febra se consideră la valori care depăşesc 37,30C. Din cauza sensibilităţii copiilor la atacul diferiţilor virusuri, este posibil ca febra să crească rapid la 390C. Până la venirea medicului se va face o frecţie pe corp cu apă uşor alcoolizată sau va fi învelit în cearceafuri umede cu apă şi spirt sau cu cataplasme locale. Tratamentele naturiste se fac cu specii de plante medicinale care au efecte antipiretice (antifebrile) şi sudorifice (care produc transpiraţie şi scad temperatura). - infuzie fierbinte din flori de soc sau de isop, plăcut mirositoare (2 linguriţe la 200 ml apă clocotită) din care se beau două ceaiuri pe zi; - infuzie de pedicuţă sau de coada calului (câte o lingură herba la 250 ml apă în clocot); se infuzează 2-5 minute şi se beau câte 2-3 căni pe zi; - decoct de podbal (o linguriţă rasă de rădăcini uscate şi mărunţite la 250 ml apă rece); se macerează 12 ore, se fierbe 2 minute şi se consumă 1-2 ceşti, în funcţie de intensitatea febrei; - infuzie din amestec de flori de soc (4,5 părţi), flori de tei (2 părţi), flori de muşeţel (1,5 părţi), rizomi de pir (1 parte) şi herba de isop (0,5 părţi); din amestec se ia 1 lingură care se infuzează 4-5 minute în 250 ml apă clocotită, se strecoară, se îndulceşte şi se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi, din care unul seara la culcare, având efect în provocarea transpiraţiei abundente, scăderea febrei, prevenirea gripei sau a răcelilor, dezinfectarea căilor respiratorii şi creşterea rezistenţei organismului contra microbilor; - decoct din flori de soc (20 g), flori de tei (20 g), herba de păpădie (20 g), frunze de patlagină (15 g), scoarţă de salcie (15 g) şi conuri de hamei (15 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă rece, se fierbe 10 minute, se infuzează 3-5 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi; - vin din amestec de isop, vâsc, lichen de Islanda şi scoarţă de salcie (câte 20 grame), care se macerează 8 zile într-un litru de vin dulce şi se beau câte 3 păhărele mici pe zi; - tinctură din 20 g herba de ţintaură, macerată 8 zile în 100 ml alcool; se consumă câte 30-40 picături, de 2-3 ori pe zi; - sirop natural de zmeură, din care se ia câte o lingură de 2-3 ori pe zi, nediluat cu apă; - bitter suedez consumat intern (1-3 linguri turnate în ½ cană de ceai, înainte şi după mese); - comprese din frunze de tarhon macerate în oţet, aplicate peste noapte la încheieturile de la mâini şi glezne, pentru copii şi bătrâni; - ulei de măghiran, preparat prin macerarea plantelor proaspete în ulei de floarea soarelui, cu care se masează pe piept şi în jurul gâtului; - băi de plante cu făină de muştar (30 g la 3 litri apă), flori de lavandă (30 g la 5 litri apă) şi stroc de fân (800 g la 5 litri apă); - frecţie cu tinctură de ardei iute şi seminţe de muştar, în cazul durerilor musculare la adulţi.