Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Tinctura de angelică, un remediu eficient în hepatita cronică
Dumitru R., 47 de ani, Brăila: „În urmă cu trei ani am fost diagnosticat cu hepatită cronică. Am urmat un tratament recomandat de medic, dar aş vrea să mă informez şi despre alte posibilităţi de tratament. Există recomandări fitoterapeutice pentru această boală?“.
Prof. Constantin Milică: Ceaiurile medicinale intensifică oxigenarea şi circulaţia sângelui prin ficat, restabilesc relaţia normală dintre celula hepatică şi capilarele sanguine şi diminuează procesul de cronicizare a bolii. În reţete cu o singură plantă sunt eficiente infuziile sau decocturile cu multiple acţiuni: - coada-şoricelului, cu efecte diuretice, coleretice, antispastice şi antiinflamatoare; - sunătoare, cu efecte antiseptice, antispastice, antiinflamatoare; - rostopască, un puternic decongestiv hepatic; - cicoarea, lavanda şi pufuliţa, eficiente în hepatita cronică evolutivă; - anghinarea şi sulfina, îndulcite cu miere de albine, au rol în stimularea activităţii secretorii şi în regenerarea celulelor hepatice lezate prin hepatită; - seminţele de armurariu au efecte hepatoprotectoare în cazul sechelelor rămase după hepatita cronică, datorită conţinutului ridicat în silimarină, cu rol în refacerea ţesuturilor lezate; - isopul prezintă acţiune în blocarea inflamării ficatului şi în favorizarea eliminării apei din ţesuturi; - cătina albă are efecte protectoare datorită conţinutului ridicat în vitaminele B1, B2, C şi acid folic. Un amestec eficient e cel ce conţine: coada-şoricelului în combinaţie cu anghinare, sunătoare, sulfină, mentă şi cimbrişor sau în combinaţie cu cicoare şi păpădie (tije) sau cu rostopască, salvie şi fructe de cătină albă, cu bune rezultate în hepatitele complicate cu afecţiuni pancreatice, de vezică biliară şi de splină. Efecte deosebite se obţin şi cu tinctura de angelică (câte 10 picături de trei ori pe zi, în ceai de armurariu). Pe zona hepato-gastrică se pun comprese şi cataplasme cu terci din coada-calului şi cu resturile de plante rămase după strecurarea ceaiurilor, cu adaos de bitter suedez. Apiterapia recomandă: - miere de albine (100-120 g zilnic), luată cu linguriţa în mai multe reprize, înainte de mese; - cură de polen (10-20 g), luată dimineaţa pe stomacul gol sau înainte de masa principală, timp de 30 de zile; după o pauză de două luni, tratamentul se reia de încă două ori pe an.