Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Vinul de măceşe normalizează circulaţia sângelui
Viorica P., Braşov, 53 de ani: „Am aflat că măceşul are nenumărate virtuţi terapeutice. Aş vrea să aflu câteva reţete despre ce preparate pot fi făcute din fructe sau flori şi în ce afecţiuni sunt indicate“.
Prof. Constantin Milică: Prin conţinutul ridicat în vitamine naturale, măceşele dau rezultate uimitoare şi sunt recomandate în avitaminoze, hipovitaminoze şi ca energizant general, mai ales la copii, vârstnici, persoane debile, anemice, bolnave de tuberculoză sau aflate în convalescenţă. Se apreciază, de exemplu, că o linguriţă de pastă sau marmeladă de măceşe, consumată zilnic, acoperă necesarul de vitamină C pentru un adult. În caz de boală, cantitatea se va mări de 4-5 ori, diluându-se cu apă sau amestecându-se în piureuri. Câteva kilograme de pastă de măceşe, de cătină albă şi de coacăze negre pot asigura toate cerinţele de vitamine din cursul iernii. Iată şi câteva preparate: - decoct din două linguri fructe zdrobite sau curăţate de seminţe şi perişori, care se fierb timp de 10 minute în 500 ml apă, la foc moale; se strecoară, se îndulceşte cu miere sau zahăr şi se bea călduţ sau rece în cursul zilei. Fructele se introduc în apă numai după primul clocot, pentru menţinerea vitaminei C; - infuzia fără fierbere este indicată pentru a nu distruge vitaminele; se prepară din 10-15 fructe zdrobite sau două linguriţe fructe uscate la 200 ml apă clocotită, care se infuzează acoperit, timp de 10-15 minute, se pasează prin tifon, se adaugă miere de albine şi zeamă de lămâie după gust şi se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, mai ales dimineaţa, împotriva răcelii, în anotimpul iernii şi la începutul primăverii; - tinctura de măceşe se prepară din o parte măceşe şi 5 părţi alcool 600; se macerează 8 zile şi se consumă câte 40-50 picături pe zi, având efecte sedative, contra nevrozei anxioase. Se mai prepară din 500 g pulpă de măceşe (fără sâmburi), amestecate cu 500 g zahăr sau miere şi lăsate la macerat 5-6 zile, până la obţinerea unui suc roşu; se adaugă 500 ml alcool 600, se mai macerează încă 2-3 zile, după care se strecoară în sticle închise la culoare, folosindu-se circa 30 picături înainte de culcare; - vinul de măceşe este o băutură excelentă, vitaminoasă, cu proprietăţi tonice şi antiinfecţioase. Se prepară din 2 kg fructe coapte, bine spălate şi trecute prin maşina de tocat; pasta se pune într-o damigeană de 20 de litri cu 7 litri apă rece. Separat, se dizolvă, la cald, 2 kg zahăr, într-un litru de apă şi zeama unei lămâi, se toarnă peste măceşe, se adaugă puţină drojdie de bere în damigeană şi se astupă cu dop de fermentaţie. Aici se menţine timp de minimum 6-8 săptămâni la temperatura de 18-20 grade Celsius, cu agitare zilnică. După limpezire, se strecoară prin tifon şi se toarnă în sticle bine închise, păstrate la loc răcoros. Consumat câte un păhărel zilnic, dimineaţa, pe stomacul gol, constituie un remediu deosebit de eficace în normalizarea circulaţiei sângelui, în menţinerea tonicităţii vaselor capilare, în combaterea litiazei şi infecţiilor urinare, iar extern este un minunat balsam pentru răni. z