Recomandările medicilor privind operațiile după COVID

Intervenţia chirurgicală realizată la scurt timp după ce pacientul s-a vindecat de COVID-19 poate fi riscantă, avertizează specialiștii, care susţin că riscul de mortalitate este ridicat cel puțin în primele 6 luni după boală, când organismul este încă slăbit. În asemenea situații, persoanele care trebuie să treacă printr-o operaţie, dar nu reprezintă o urgență, ar trebui să cunoască riscurile și să se consulte cu medicii anestezist şi chirurg în privința oportunității intervenţiei chirurgicale.

Aceste concluzii au fost trase în urma unui studiu internaţional multicentric, prezentat în luna aprilie, care a analizat situația unui număr de 140.000 de pacienți din peste 100 de țări, care, după ce au fost bolnavi de COVID, au avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Conform studiului, pacienții care au trecut prin această boală au un risc de mortalitate de trei până la patru ori mai mare în perioada perioperatorie, comparativ cu pacienții care nu au trecut prin infecția cu noul coronavirus.

Principalele riscuri post-COVID sunt sechelele. Se estimează că cel puțin 20 la sută până la 50 la sută din pacienți, după ce trec de faza acută a bolii, chiar și asimptomatici și pacienţi care nu au ajuns la terapie intensivă, deci indiferent de forma de boală, pot să aibă așa-numitul sindrom long-COVID, adică simptome de tip cardiovascular, respirator, renal, complicații hematologice, complicații renale, endocrinologice şi neurologice. Dintre acestea, riscul cel mai mare îl au afectarea cardiacă și afectarea sistemului hematologic, cu risc mare de tromboze post-COVID, a explicat dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), la Digi24. Se știe foarte clar acum că acest risc de mortalitate scade cam la două luni după boală, în cazul celor care nu au făcut sindromul long-COVID, dar riscul se menține și peste două luni în cazul celor care prezintă simptome long-COVID, spune medicul. 

Cât ar trebui amânate operațiile programate și ce se întâmplă în cazul urgențelor? Experții americani și europeni le recomandă celor care au trecut prin infecția cu noul coronavirus să discute cu medicul anestezist pentru a se informa asupra eventualelor riscuri. Se recomandă o amânare de cel puțin 12 săptămâni pentru o operație programată, dacă persoana a avut o formă gravă de COVID și a trecut prin terapie intensivă; o amânare de cel puțin 10 săptămâni, dacă a trecut prin ATI, a fost spitalizată pentru COVID sau este pacient care are și diabet sau o boală care slăbește sistemul imun; o amânare de cel puțin 6 săptămâni pentru pacienții care au avut simptome, dar nu a fost necesară spitalizarea; în cazul pacienților confirmați pozitiv cu SARS-CoV-2, dar asimptomatici, o intervenție chirurgicală programată anterior ar trebui amânată cel puțin patru săptămâni, a mai explicat președintele SRATI.

Întrebat ce se întâmplă dacă este vorba despre o urgență chirurgicală la un pacient post-COVID, dr. Șerban Bubenek a menționat că riscul există atât în cazul operațiilor programate, cât și al celor de urgență. Totuși, în situațiile definite ca fiind urgențe chirurgicale, pacientul și aparținătorii lui trebuie informați în prealabil și despre riscurile suplimentare, dar și despre beneficiile intervenției, iar decizia să fie luată coordonat cu medicul chirurg. Pentru chirurgia de urgență nu există nici o contraindicație la afecțiunile care pun viața în pericol, de exemplu o sarcină extrauterină ruptă, o disecție de aortă, o politraumă, fie și cu toate riscurile aferente COVID, a subliniat medicul. (I. M.)