România, „în zona roşie” la consumul de antibiotice

Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează apariţia bacteriilor rezistente la tratament. O statistică făcută la nivel european arată că suntem pe locul patru la consumul de astfel de medicamente. Conform specialiştilor, antibioticele nu scad febra şi nu au efect în cazul răcelilor şi al infecţiilor respiratorii.

Situaţia consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe locul al patrulea, în scădere faţă de anul precedent cu zece procente, însă situaţia rămâne „gravă” deoarece creşte rapid consumul de antibiotice de rezervă, cele care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanţă, se arată într-un studiu realizat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (CEPCB), prezentat zilele trecute de prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

„Odată cu descoperirea antibioticelor, a apărut rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi ne găsim după 75 de ani de utilizare a antibioticelor în situaţia în care discutăm despre bacterii superrezis­tente care produc infecţii netratabile în momentul de faţă. Acest lucru poate să aibă un impact extraordinar de mare în următorii 30 de ani asupra sănătăţii publice, iar boli actualmente tratabile vor deveni netratabile din punctul de vedere al terapiei antibiotice”, a precizat dr. Rafila într-o conferinţă de presă.

La rândul său, prof. dr. Gabriel Popescu a declarat, în cadrul conferinţei, că trendul de scădere a consumului de antibiotice trebuie să continue în următorii ani, cu limitarea prescrierii celor considerate de rezervă şi a celor care pot duce la apariţia infecţiilor. Popescu s-a referit, totodată, la un studiu realizat anul acesta în 19 spitale din România care indică faptul că 41,7% dintre pacienţii internaţi sunt trataţi cu antibiotice, faţă de jumătate dintre pacienţii internaţi acum cinci ani, în condiţiile în care media europeană se situează la aproximativ 35%.

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”, a subliniat, potrivit Agerpres, că la originea răspândirii rezistenţei bacteriilor sunt utilizarea iraţională a antibioticelor şi transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, între animale şi între oameni-animale şi mediu.

Antibioticele nu sunt active împotriva virusurilor, majoritatea infecţiilor din sezonul rece sunt virale şi nu au „nici o” treabă cu antibioticele, a subliniat el.

„Cu ce le tratăm noi în mod obişnuit? Cu antibiotice. Total greşit. În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curgea nasul, nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistenţă. Aveţi pe dumneavoastră şi în dumneavoastră de zece ori mai multe bacterii decât celulele din care sunteţi constituiţi. Aceste bacterii sunt protectoare. În momentul în care iau un antibiotic fără rost, nu face decât să omoare aceste bacterii care ne protejează”, a explicat profesorul Streinu.

Potrivit unui raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS), publicat săptămâna trecută, adeseori, pacienţii sau familiile lor exercită presiuni asupra farmacistului sau medicului pentru eliberarea unui antibiotic chiar şi când folosirea acestuia nu este justificată medical. Conform specialiştilor, relevă raportul, antibioticele nu scad febra şi nu au efect în cazul răcelilor şi al infecţiilor respiratorii.

Potrivit ORS, înalţi oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, dr. Marc Sprenger, au atras atenţia din 2014 că România se află „în zona roşie” şi că soluţiile depind în mare măsură de „voinţa politică”.