Salmonella, bacteria implicată cel mai frecvent în toxiinfecţii alimentare

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute ce apar în urma consumării de alimente intens contaminate, caracterizate clinic printr-o simptomatologie gastrică şi intestinală acută, cu debut brutal şi fenomene toxice generalizate.

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute produse de bacterii sau de toxinele acestora, în urma ingestiei unor alimente masiv contaminate. Bacteriile implicate în apariţia toxiinfecţiilor alimentare sunt salmonella, shighella, stafilococul, streptococul.

Toxiinfecţiile alimentare apar cel mai des sub formă de focare epidemice, în familii sau în colectivităţi care au consumat acelaşi aliment contaminat. Nu rare sunt situaţiile în care apar cazuri individuale, dar care, de cele mai multe ori, trec nesesizate.

În ultimii ani, izbucnirile epidemice de toxiinfecţii alimentare sunt în creştere, având un caracter brusc. Epidemia de toxiinfecţie alimentară este rezultatul infectării în masă a unui grup de oameni care au consumat acelaşi aliment contaminat. Alimentele cel mai frecvent contaminate sunt carnea şi produsele din carne, peştele, laptele şi produsele lactate, ouăle, dar şi preparatele culinare ca maioneză, creme, prăjituri, îngheţată.

Trebuie ştiut că toxiinfecţiile alimentare nu lasă imunitate. Factorul cel mai important în apariţia infecţiilor alimentare este doza de germeni. O infecţie produsă cu un număr redus de germeni este inaparentă sau prezintă tulburări digestive nesemnificative. Toxiinfecţiile grave sunt produse de un număr mare de germeni, deci de un aliment puternic contaminat. Pentru multiplicarea germenilor în timp scurt trebuie să existe anumite condiţii favorabile de mediu extern, dintre care cea mai importantă este căldura. Referitor la doza infectantă de germeni, trebuie arătat că, dacă aceasta este mai mare, incubaţia bolii este mai scurtă, iar gravitatea mai mare. Şi vârsta organismului infectat este importantă. Astfel, toxiinfecţia alimentară este mai gravă la copii şi la vârstnici.

În cursul toxiinfecţiilor alimentare apar o serie de modificări fizio-patologice, produse de acţiunea directă a toxinelor asupra mucoasei tubului digestiv şi de acţiunea toxinelor absorbite în sânge asupra sistemului nervos central şi a organelor vitale.

Simptomele

Cea mai frecventă toxiinfecţie alimentară este cea cu salmonella, când incubaţia bolii este de 12-36 de ore, iar debutul brusc şi brutal, cu alterarea stării generale, astenie, cefalee, ameţeli, frisoane, greaţă, vărsături, dureri abdominale. Tegumentele sunt palide şi acoperite de transpiraţie rece. Temperatura poate să crească până la 39-40 de grade Celsius, menţinându-se aşa câteva zile. În formele uşoare de boală, febra scade în 2-3 ziile, în formele medii în 4-5 zile, iar în formele severe se poate prelungi până la 7-10 zile.

Alte simptome specifice sunt diareea, durerile musculare, scăderea tensiunii arteriale, stare de şoc infecţios, insuficienţa renală. Afectarea sistemului nervos central se manifestă prin cefalee, ameţeli, somnolenţă sau agitaţie, iar în formele severe pot să apară coma şi moartea.

Evoluţia bolii variază în funcţie de gravitatea acesteia. Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare este bine să fie recomandat şi urmărit de către medic, pentru a scurta evoluţia acestora şi a evita apariţia complicaţiilor.

Profilaxia este bine să înceapă cu educaţia sanitară minuţioasă, având ca scop protecţia populaţiei. Tot în cadrul profilaxiei sunt necesare identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie şi măsuri de împiedicare a căilor de transmitere care cauzează contaminarea alimentelor de origine animală şi vegetală, începând de la producţie, ambalare, conservare, transport şi pregătire.