Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Semnele şi factorii declanşatori ai cancerului de colon

Semnele şi factorii declanşatori ai cancerului de colon

Un articol de: Constantin Milică - 01 Noi, 2009

O constatare alarmantă arată că, în ultimii ani, a crescut frecvenţa cazurilor de cancer în Europa, inclusiv în România, cu preponderenţă în rândul bărbaţilor (54% din cazuri). Un raport publicat în revista „Annals of Oncology“ susţine că cele mai mari explozii ale cazurilor noi de cancer apar la nivel pulmonar, colorectal, stomac şi sân. Jumătate din totalul deceselor de cancer sunt cauzate de aceste patru forme dominante.

Din datele statistice rezultă că una dintre cele mai frecvente forme de cancer este aşa-numitul cancer colorectal sau intestinal care constituie a 8-a parte din totalul cancerelor. Boala apare mai mult la persoanele trecute de 40 de ani, cu o frecvenţă mai ridicată la femei decât la bărbaţi. Se pare că riscul îmbolnăvirii este mai ridicat la persoanele grase şi cu talie scundă.

În descrierea bolii se poate arăta că, la început, apare un epiteliom (polip) cu diferite localizări: în rect (58%), sigmoid (17%), colonul drept (15%) şi colonul stâng (10%). Aceste formaţiuni pot fi benigne, necanceroase, ca nişte proliferări celulare strict locale, fără migraţie şi fără regenerare în ţesuturile învecinate. Timp de 6-12 luni nu prezintă nici un simptom alarmant. Într-o fază mai avansată, la palparea abdomenului se poate simţi o formaţiune tumorală, dură, nedureroasă, de dimensiuni variate, mobile sau fixate de ţesuturile vecine.

Sub acţiunea unor factori favorizanţi apar tumorile cu evoluţie malignă care se manifestă diferenţiat în funcţie de localizare:

- cancerul colonului drept se manifestă prin dureri discrete şi neinfluenţate de calmante, balonări abdominale, diaree cu scaune de putrefacţie, astenie, stare subfebrilă, pierdere în greutate, anemie şi început de sângerări.

- cancerul colonului stâng se manifestă prin dureri care se intensifică progresiv şi cedează la masaj abdominal, balonări, gaze, constipaţie în alternanţă cu o falsă diaree;

- cancerul rectului începe cu constipaţie şi jenă la defecare, scaune moi, cu mucus, sânge şi puroi. Defecarea este anevoioasă, supărătoare şi cu senzaţie de evacuare incompletă; durerea se accentuează şi este resimţită în pelvis, în osul sacral şi în coapse.

La toate tipurile de localizare, bolnavul devine palid, fără poftă de mâncare, cu aversiune faţă de mâncărurile cu carne, greţuri dimineaţa şi pierderi în greutate fără un motiv evident.

Treptat, într-un organism cu capacitate redusă de apărare, au loc unele modificări cu înmulţire anarhică a celulelor canceroase, care se extind în profunzimea peretelui colonului şi fixează tumora de organele vecine. Pe calea circulaţiei sangvine şi limfatice, celulele canceroase pot invada în orice parte a corpului, mai întâi în ganglionii regionali şi în teaca nervilor, declanşând metastaza la distanţă, ajungând la nivelul ficatului, plămânilor, rinichilor, oaselor şi chiar a creierului, unde se formează tumori fiice, asemănătoare cu tumora mamă. Când boala este avansată, apar vomismente cu sânge şi scaune negre.

Ce declanşează cancerul colorectal?

Cauzele cancerului colorectal sunt plurifactoriale, mai frecvente după o anumită vârstă, ca urmare a scăderii treptate a capacităţii de rezistenţă a organismului faţă de agenţii agresivi, externi sau interni.

Dintre cauzele externe, cei mai periculoşi sunt factorii fizici cancerigeni cum sunt radiaţiile ionizante, produşii poluanţi din combustiile industriale, din transporturi sau din industria chimică, toate apărute ca rezultat al progresului tehnic şi al civilizaţiei. În plus, stresul cronic intensifică apariţia tumorilor canceroase.

La extinderea cancerului de colon mai pot contribui unii factori hormonali, imunologici, psihoemoţionali, conflicte psiho-morale, stres şi focarele de infecţie din organism.

După anul 1982 s-a constatat că o varietate a bacteriei Escherichia coli, notată O-157:H-7 poate provoca boli grave gastro-intestinale. Această varietate se fixează pe mucoasa intestinală, secretă o shigatoxină asemănătoare cu toxina bacteriei Shigella disenteriae. Toxina patogenă pătrunde prin mucoasa colonului şi trece în circulaţia sangvină atacând tuburile urinifere din rinichi, capilarele renale şi intestinale, celulele pancreatice şi chiar neuronii.

Un rol favorizant al apariţiei cancerului de colon îl au unele afecţiuni din zonele limitrofe: rectocolita ulceroasă hemoragică, polipoza intestinală, diverticuloza rectosigmoidiană.

Cancerul de colon poate să apară pe o leziune preexistentă, pe un focar de iritaţie cronică sau pe orice tumoră benignă. De aici rezultă necesitatea tratării bolilor cronice, a infecţiilor şi a intoxicaţiilor.

Toţi aceşti factori favorizanţi ai cancerului diminuează capacitatea de apărare a organismului şi provoacă unele modificări la nivelul celulelor din colon şi din organele învecinate.

Rezecţia, esenţială în cazul afectării colonului

Tratamentul cancerului localizat la nivelul colonului se face, în principal, pe cale chirurgicală prin rezecţia segmentului intestinal bolnav, precum şi a unei zone adiacente cu ganglioni limfatici afectaţi. Prin această intervenţie, operaţia chirurgicală are atât un caracter curativ, cât şi un caracter profilactic, prevenind adesea apariţia metastazelor sau a recidivelor. În cazuri avansate se fac operaţii paleative, în special anus contra naturii, iar în cazurile inoperabile se face un tratament simptomatic cu preparate antispastice sau opiacee.

Chimioterapia se poate aplica în completarea tratamentului chirurgical pentru a distruge celulele canceroase remanente şi a opri metastazarea.

Răspândirea bolii în funcţie de obiceiurile alimentare

Rolul determinant al factorului alimentar în cancerele de intestine şi stomac poate fi dedus din frecvenţa bolii în diferite zone geografice. Sunt mai numeroase în ţările nordice şi muntoase (Islanda, Norvegia, Chile) cu o alimentaţie săracă în legume şi fructe proaspete şi mai bogate în carne, cu precădere afumată. În schimb frecvenţa este mai redusă în ţările tropicale (Thailanda, Java, Columbia, Ecuador), unde se consumă permanent fructe proaspete, bogate în enzime şi vitamine naturale. În Japonia există o alimentaţie unilaterală puternic condimentată, bazată pe consumul excesiv de orez decorticat, sărac în enzime, vitamine, minerale şi oligoelemente.

O altă dovadă a efectului negativ produs de alimentaţia greşită este ilustrată de frecvenţa mare a cancerelor de colon la populaţia din Tirol, unde se consumă, tradiţional, multă slănină afumată sau prăjită până la rumenire şi udată din belşug cu rachiuri tari. La aceleaşi concluzii au ajuns şi nutriţioniştii americani care corelează frecvenţa cancerului cu consumul de grăsimi animale şi carne de porc, constatat la negrii din SUA şi la polonezii din Europa.

Alimente total interzise

În prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate întrucât pot declanşa carcinogeneza sau care pot grăbi evoluţia bolii. În această categorie intră următoarele alimente:

- carnea roşie (porc, vită, bivol, oaie, berbec), care este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina, untura, untul, mezelurile, afumăturile, conservele în sare şi prăjelile de orice fel. Se ştie că grăsimile animale şi carnea de porc conţin foarte multe toxine care intoxică sângele şi dezvoltă o floră bacteriană anaerobă ce favorizează producerea de substanţe cancerigene în lumenul intestinal, iritaţii şi inflamaţii ale colonului. Un studiu american arată că marii consumatori de carne roşie prezintă un risc cu 30-40 % mai mare de a se îmbolnăvi de cancer colorectal.

Dacă s-a declanşat cancerul de colon, devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată, ceai negru, cola, zahăr alb şi produse fine de cofetărie, praf de copt, bicarbonat, pâine albă, brânzeturi fermentate, ciuperci, condimente iuţi şi tutun. Aceste produse vor fi excluse din dietă chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate.

Berea favorizează apariţia cancerului de colon, iar alcoolurile tari favorizează cancerul de ficat. De asemenea, consumul exagerat de sare prezintă un risc al îmbolnăviri de cancer, de 7 ori mai mare comparativ cu un consum moderat (maximum 6 grame pe zi).

Nitriţii şi nitraţii, alte cauze ale cancerelor de colon

Este deosebit de important să se adopte un control riguros al cantităţii de hrană zilnică şi o conduită alimentară protectivă încă din anii tinereţii. Este greşită ideea că numai la bătrâneţe trebuie să ne hrănim corect. Prin abuzurile alimentare din timpul tinereţii şi al maturităţii este posibilă achiziţionarea cancerului, mai întâi la organele componente ale aparatului digestiv (esofag, stomac, intestine, rect). S-a constat că 50% din cancerele de colon sunt legate de supraalimentaţie şi exces ponderal.

Un pericol actual este şi ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene cum ar fi nitriţii proveniţi din nitraţii îngrăşămintelor chimice azotate. La nivelul stomacului, duodenului şi intestinului subţire, nitriţii se combină cu amine alimentare formând nitrozamine, compuşi foarte puternic cancerigeni. Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior odată cu alimentele şi transformate enzimatic la nivelul stomacului în substanţe cancerigene, cu extindere în colon, stomac şi ficat.

Alimente care nu trebuie să lipsească din dietă

Studiile arată că o alimentaţie bogată în fructe, legume, fibre vegetale celulozice reduce, în mod semnificativ, riscul apariţiei cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe şi legume proaspete, precum şi laptele dulce şi acru, ştiind că lactoza stimulează activitatea bacteriilor care asigură protecţia mucoaselor intestinale.

Zilnic se recomandă a se consuma :

- legume proaspete cum ar fi: salată verde, spanac, pătrunjel, păstârnac, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză albă şi roşie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copţi, ridichi, fasole verde şi fasole cu bobul mare, mazăre verde, bame, linte, napi, gulii, usturoi, ceapă, creson şi hrean;

- fructe proaspete (piersici, cireşe, mere roşii, pere, struguri roşii, pepene verde, coacăze, căpşuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, portocale, lămâi, grepfruturi roşii, curmale, migdale, stafide, rodii);

- alimente cu fibre celulozice care nu sunt digerate în stomac şi au efecte protectoare asupra mucoaselor intestinale prin evitarea constipaţiei, grăbirea eliminării materiilor fecale din colon şi reducerea timpului de contact al unor factori cancerigeni cu mucoasa intestinală. Necesarul de fibre alimentare nedigerabile, cu efecte atât preventive cât şi curative, ar fi de 16-30 grame pe zi.

La aceste alimente cu efecte favorabile se pot adăuga: pâine integrală, germeni de grâu, tărâţe, orez, soia, carne slabă de peşte şi pui, lapte acru degresat, brânzeturi nefermentate de vacă sau capră, ouă proaspete (2-3 pe săptămână), miere de albine şi drojdie (30-50 g pe zi).

Să nu se neglijeze usturoiul care dă rezultate foarte bune în cancerele de stomac şi colon dacă se consumă zilnic câte 2-3 căţei cruzi sau ca mujdei pe o perioadă limitată, în funcţie de toleranţa fiecărei persoane.

În primele zile de regim se consumă puţină hrană şi apoi se trece la cantităţi normale cu supe de pasăre, supe de morcov sau de orez, brânză de vaci, spanac fiert, grâu încolţit (100 g/zi), salată de sfeclă roşie, morcov sau castraveţi, sucuri de legume proaspete în amestec (morcov, sfeclă roşie, ţelină, păstârnac, pătrunjel rădăcini), luate dimineaţa pe stomacul gol, având rol de oprire a multiplicării celulelor canceroase.

Regimul de viaţă

Atât pentru prevenirea instalării bolii canceroase, cât şi pentru evitarea metastazării spre alte organe se impun o serie de acţiuni bine coordonate:

- evitarea factorilor poluanţi şi stresanţi;

- eliminarea factorilor alimentari nocivi;

- renunţarea totală la fumat şi la excesuri de băuturi tari;

- normalizarea greutaţii corporale;

- evitarea constipaţiei cronice;

- aplicarea unei riguroase igiene locale prin spălare cu apă şi săpun la intervale cât mai scurte, respectând astfel regulile de asepsie şi antisepsie;

- activarea metabolismului prin mişcare în aer liber şi activităţi sportive;

- respectarea regimului de odihnă şi somn;

- întărirea stării psihice prin autosugestie şi gânduri pozitive.

Tratamentul fitoterapeutic

De foarte multe ori, tratamentele naturiste sunt de mare ajutor atât prin efectul direct asupra bolii canceroase, cât şi prin stimularea capacităţii imunitare a organismului în lupta împotriva agresiunii unor factori cancerigeni, interni sau externi. Tratamentele naturiste se pot asocia în orice fază a bolii, indiferent de localizarea ei şi de vârsta pacientului.

În consum intern, sub formă de ceaiuri sau tincturi:

- gălbenele (Calendula officinalis) - infuzie, luând câte o cană de 3 ori pe zi, sau tinctură - câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- busuiocul de câmp (Brunella vulgaris) - infuzie luând câte o cană de 2-3 ori pe zi, având efecte anticanceroase la nivelul intestinelor şi stomacului;

- cătina albă (Hippophae rhamnoides) preparată sub formă de ulei care se consumă câte o lingură de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă cu puţină miere; efectul de prevenire a cancerului se datoreşte unui conţinut ridicat în vitamina C (200 mg%), care este un puternic antioxidant natural şi inhibitor în formarea peroxizilor la nivelul acizilor graşi;

- obligeana (Acorus calamus) se consumă sub formă de infuzie sau macerat din rădăcini - câte 30 picături de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mese, având efecte anticancerigene la nivelul colonului şi al organelor adiacente (ficat, pancreas, splină);

- menta broaştei (Mentha arvensis) se consumă câte 2-3 căni pe zi la cancerele de stomac şi intestine;

- cimbrul de cultură (Thymus vulgaris) se ia ca infuzie (2-3 căni pe zi) pentru efecte deosebite contra tumorilor din stomac şi colon;

- trifoiul roşu (Trifolium pratense) se ia sub formă de pulbere fină (3 grame în puţin vin alb) sau ca infuzie (3-4 ceaiuri pe zi) cu proprietăţi anticancerigene la nivel colorectal şi a altor organe;

- ceaiul verde (Thea sinensis) are efecte protectoare faţă de diferite tipuri de cancer, inclusiv la nivelul colonului.

Trebuie arătat că tratamentele fitoterapeutice se fac pe o durată lungă pentru a împiedica orice recidivă posibilă după un număr de ani. Astfel, se va ajunge la o dezintoxicare certă a aparatului digestiv şi a sângelui, la oprirea procesului de proliferare a celulelor canceroase şi la resorbirea treptată a tumorilor maligne existente în corp.