Sfaturi pentru prepararea sănătoasă a meselor de Sărbători

Mesele hipercalorice din zilele de Crăciun pot duce la complicaţii digestive severe, iar efectul benefic al postului, de refacere a organismului şi de autovindecare a unor boli, poate fi anulat şi înlocuit cu noi suferinţe, resimţite imediat, unele cu manifestări necruţătoare sau cu urmări de durată. În această situaţie, fiecare dintre noi este dator să-și controleze, măcar în parte, regimul alimentar.

Se apropie sărbătoarea mult aşteptată a Crăciunului. În a­proape toate familiile se fac pregătiri intense pentru mesele îmbelşugate care ţin de la Crăciun până la Anul Nou şi chiar până la Bobotează. Se prepară felurite mâncăruri, în care predomină cărnurile de porc, cârnăciorii, caltaboşii, tobele, leberul, afumăturile, mezelurile, piftia în aspic, slăninele, chiftelele, nelipsitele sarmale (eventual cu cubuleţe de slănină), fripturile grase şi maionezele în ulei. Toatea aceste mâncăruri greu digerabile urmează să fie udate cu ţuici, coniacuri şi vinuri din belşug.

După cum constatăm, din bogăţia culinară nu va lipsi carnea de porc, prezentă conform tradiţiei, dar al cărei exces, prin efectele toxinelor acumulate, poate declanşa unele afecţiuni destul de grave, mai ales la persoanele care au respectat, în totalitate, rigorile postului alimentar. Astfel, după șase săptămâni de restricţii de la mâncare, organismul este pus în faţa unor mese prea încărcate, care declanşează poftele gastronomice ce îndeamnă la consumul unor cantităţi exagerate de alimente.

Mesele hipercalorice din zilele de Crăciun, care depăşesc adesea 4.000-5.000 de calorii, pot duce la complicaţii digestive severe, iar efectul benefic al postului, de refacere a organismului şi de autovindecare a unor boli, poate fi anulat şi înlocuit cu noi suferinţe, resimţite imediat, unele cu manifestări necruţătoare sau cu urmări de durată.

În această situaţie, fiecare dintre noi este dator să-și contro­leze, măcar în parte, regimul alimentar, chiar dacă perioada sărbătorilor aduce cu sine tentații culinare destul de mari. Nu greşim mult dacă spunem că, în faţa unei mese îmbelşugate, interesul consumatorilor pentru o friptură la grătar, un cârnăcior proaspăt sau un peşte prăjit este stimulat, în primul rând, de mirosul şi gustul apetisant al acestora, creat prin adaosul unor preparate aromatizante.

Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza, însă, mult mai bine cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, une­ori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime cu rol biocatalizator. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au, de asemenea, o contribuţie însemnată în buna funcționare a organismului.

În utilizarea aromelor naturale, din plantele existente în ţa­ra noastră, se ţine seamă de posibilitatea înlocuirii, cu succes, a produselor exotice provenite din zone tropicale (piper negru, cui­şoare, scorţişoară, dafin, ghimbir, nucşoară etc.). De asemenea, se urmăreşte specificitatea condimentării pentru produsele din carne (fripturi, cârnaţi, mezeluri, afumături, chiftele, marinate), precum şi pentru borşuri, tocane, salate, fasole, brânzeturi, saleuri, sărăţele, băuturi alcoolice şi răcoritoare aromatizate.

La mesele festive, de Crăciun, nu se va neglija ritualul sărbătoririi în linişte, calm, cumpătare şi bună ambianţă, întrucât starea psihică de moment influenţează substanţial digestia, prin activitatea diastazelor salivare şi a sucurilor gastrice din stomac.

Pentru cei care preferă o ali­mentație mai ușoară în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, iată câteva recomandări: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în mineralele necesare.

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos ar trebui să fie: grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras. Totodată, trebuie reduse din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea, biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate, care solicită prea mult pancreasul, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea albă. Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.

Pe cât este posibil, mai ales cei care suferă de diverse afecți­uni digestive să limiteze sau se excludă din alimentaţie zahărul alb, un produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat, ce elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative, cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei).

Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari, afectează întreg organismul, provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine, cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi intelectuale şi scăderea duratei de viaţă. Semnele clinice sunt la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii, tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat.

Treptat fenomenele se agravează, cu riscul apariţiei anginei pectorale şi a infarctului de miocard, ramolismentului, hemoragiei cerebrale, arteriopatiei periferice a membrelor inferioare până la cangrenă.

Atenție la consumul de alcool şi tutun

La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolurile tari dăunează sistemului nervos, distrug trupul, memoria şi creierul.

Tutunul, prin substanţele toxice pe care le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii, prin caracterul său de masă. Dacă fumatul începe din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea corpului.

De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici (E-uri) şi se recomandă înlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu mare efect, este indicat ca dimineaţa şi seara să se consume o limonadă cu multă lămâie şi cu una-două linguriţe de miere. Se va renunţa la cafea, dacă organismul nu o cere în această perioadă, putând fi cu succes înlocuită de ceai verde sau de alte băuturi naturiste energizante.