Tratamente naturale pentru ameliorarea astmului la copii

Această perioadă rece și umedă a anului favorizează declanșarea simptomelor de astm bronșic, mai ales la copiii atinși de gripe și viroze respiratorii, pe un fond alimentar sărac în vitamine. În fitoterapie sunt recomandate ca fiind eficiente plantele medicinale cu proprietăți antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare și sedative la nivelul musculaturii bronhiilor.

La copiii preșcolari și școlari, astmul bronșic se asociază cu rinita alergică (curge nasul), ambele afecțiuni amplificându-se reciproc şi agravând evoluția bolii. Remediile pe bază de plante medicinale pot fi utile în astfel de cazuri, preparate sub diverse forme: infuzie, decoct, tinctură.

Infuzie din flori (de mușețel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roșu, coada-șoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, pătlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru și alun), herba (de cimbrișor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraș, talpa-gâștei, sovârv, ciuboțica-cucului, trei-frați-pătați, scai-vânăt) și fructe (de anason și fenicul), din care se beau câte două-trei căni pe zi.

Decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă-mare) din trei-patru linguri, care se fierb în 250 ml apă și se beau câte 3-4 linguri pe zi. Decoct din fructe de fenicul (două linguri, fierte în 250 ml lapte) cu efecte antibronșitice, expectorante și antiseptice. Decoct din semințe de in (125 g fierte în 400 ml apă; se adaugă zeama de la trei lămâi şi 400 g miere, se lasă la macerat 2-3 zile și se consumă câte o linguriță înainte de mese).

Tinctură din rădăcină de valeriană sau angelică (20 g în 100 ml alcool de 40 de grade, macerat opt zile, din care se iau 10-20 de picături, de două-trei ori pe zi).

Rețeta profesorului Constantin I. Milică: frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada-șori­celului, păducel), herba (de isop, cimbrișor, talpa-gâștei) și fructe (de fenicul și in). Se prepară un decoct (o lingură la 250 ml apă, se fierbe două-trei minute, se infuzează acoperit 10 minute și se beau două-trei ceaiuri pe zi, într-o cură de durată).

Inhalaţia oferă foarte bune rezultate, înainte de culcare, cu infuzie de mușețel sau mentă (două linguri de flori la 250 ml apă) sau cu amestec din flori de tei, coada-șoricelului și semințe de mărar sau cu uleiuri eterice de mentă, isop, salvie, brad, pin, molid (cinci picături turnate în 250 ml apă clocotită), având efecte în degajarea bronhiilor.

Băi calde de mâini (dimineața) și de picioare (seara), câte 15-20 de minute, timp de opt zile consecutiv, folosind decoct de muștar (5 minute) sau extract de cimbru, pătrunjel, lavandă, usturoi și petale de mac roșu.

Mielită din miere de albine, hrean ras și zeamă de lămâie, din care se ia câte o linguriță de două-trei ori pe zi, urmată la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul. Mielită din muguri de coni­fere, rădăcini de tătăneasă și iarbă-mare (proaspătă și dată pe răzătoare), macerată, în cantități egale, cu miere de albine, și consumată câte o linguriță de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese.

Miere de albine din flori de câmp, de munte sau de tei, folosită sub formă de inhalații, timp de 10 minute, seara, la culcare, având efecte expectorante și calmante.

Sirop expectorant din miere de albine, din care se consumă câte trei-patru linguri pe zi la adulți și trei lingurițe la copii. Sirop de propolis (300 g), din care se iau trei linguri pe zi, cu o oră înainte de mese. După ce copilul va resimți o îmbunătățire a ritmului respirației, va putea consuma supe de legume, iaurt, grâu încolțit, fructe proaspete (mere, struguri, afine), boabe de ienupăr sau să facă o cură cu aloe.