Vărsăturile în practica pediatrică

Vărsăturile reprezintă expulzii ale conţinutului gastric şi/sau intestinal, voluntare sau nu, ce se însoţesc de contracţii musculare abdominale. Acestea constituie un simptom şi nu o maladie şi pot fi expresia unei tulburări, fie pasagere şi fără consecinţe, fie a unei maladii grave.

În cazul unor afecţiuni grave vărsăturile pot determina tulburări metabolice importante, care pot pune viaţa în pericol dacă nu sunt corectate imediat şi cu profesionalism. Este foarte important să fie diferenţiate vărsăturile de regurgitaţii. Acestea sunt simple expulzii postprandiale fără efort şi nu se asociază cu greaţă sau contracţii forţate ale muşchilor abdominali. Regurgitaţiile se întâlnesc la sugarii sănătoşi, până la vârsta de 7-12 luni.

Sunt importante regimul şi modul de alimentare a copilului, modul de preparare a alimentelor, cantitatea, metoda de reconstituire a preparatelor de lapte praf, vârsta la care au fost introduse alimentele (proteinele din lapte de vacă, glutenul), unele modificări dietetice care au ocazionat apariţia vărsăturilor.

Prezenţa vărsăturilor cronice înfluenţează curba ponderală şi staturală şi duc, de cele mai multe ori, la deshidratare.

Este foarte important să fie diferenţiate vărsăturile de regurgitaţii. Acestea sunt simple expulzii postprandiale fără efort şi nu se asociază cu greaţă sau contracţii forţate ale muşchilor abdominali. Regurgitaţiile se întâlnesc la sugarii sănătoşi, până la vârsta de 7-12 luni.

Regurgitaţia poate avea unele cauze:

- regurgitaţia fiziologică este prezentă în primele săptămâni de viaţă la nou-născut sau la sugarul sănătos. Se produce o dată sau de mai multe ori pe zi, la scurt timp după masă. Frecvenţa scade cu vârsta, astfel că între 7-12 luni regurgitaţiile încetează să mai apară;

- regurgitaţiile prin tehnică eronată de alimentaţie, care apar ca urmare a poziţiei copilului, a vitezei de administrare şi a cantităţii de lapte primită, a formulei de lapte inadecvate caloric, mesele prea rare, mobilizarea intempestivă a sugarului după ce a mâncat, orificiile prea mici ale tetinei. Acestea pot să apară şi la sugarul alimentat natural, când mameloanele sunt retractate, iar sugarul înghite o cantitate mare de aer.

Apariţia în mod repetat a vărsăturilor la un copil va trebui să alarmeze părinţii. Ei se vor prezenta la medic, cât mai repede posibil, deoarece doar el poate preciza natura apariţiei acestui simptom. În acest sens interesează vârsta, sexul şi antecedentele copilului, caracteristicile vărsăturii, orarul, factorii declanşatori, data apariţiei şi evoluţia lor, cu diferenţierea vărsăturilor acute, recente, ocazionale, de vărsăturile cronice, recidivante.