Vitaminele antioxidante, „gardienii” sănătății

Vitaminele antioxidante constituie o armă redutabilă de luptă împotriva acțiunii destructive a radicalilor liberi, acele substanțe, de proveniență externă sau internă, care pun în mare pericol sănătatea oamenilor. Cele mai eficiente s-au dovedit vitaminele C, E și A, alături de beta-carotenul - un precursor al vitaminei A, toate acestea exercitând o intensă activitate antioxidantă, din momentul pătrunderii în sistemul digestiv uman.

Cea mai mare pro­tecție contra acțiu­nii vătămătoare a radicalilor liberi este oferită de vitaminele naturale, existente într-o doză mai ridicată în legume și fructe proaspete. Explicația acestei eficiențe a vitaminelor naturale este dată de prezența în coaja fructelor și legumelor a unor substanțe colorate, numite bioflavonoizi, care au rol esențial în creșterea eficienței vitaminelor naturale.

Vitamina C este importantă în întărirea sistemului imunitar împotriva agenților cancerigeni, în distrugerea toxinelor din corp și în combaterea afecțiunilor virale, a stărilor gripale și a agresiunii bacteriene.

În afecțiunile cardiovasculare ameliorează maladiile coronariene, prin revigorarea vaselor sanguine, iar prin curățirea colesterolului din interiorul vaselor previne tensiunea arterială și ateroscleroza. În plus, contribuie la producerea hematiilor (globule roșii) și a hemoglobinei la nivelul măduvei oaselor.

Un rol important este legat de refacerea discurilor vertebrale, a tendoanelor și ligamentelor, asigurând formarea și sănătatea oaselor, a dinților și a țesuturilor la persoane care au suferit diferite răniri și contuzii la nivelul sistemului osos, al gingiilor și al mușchilor.

Fiind implicată în sinteza colagenului, vitamina C are o mare contribuție în cicatrizarea țesuturilor distruse și în păstrarea intactă a tenului, prevenind apariția ridurilor.

La persoanele cu activitate fizică și intelectuală foarte intensă, vitamina C contribuie la înlăturarea stărilor de oboseală, stres, anxietate și depresie psihică, exercitând rolul de tonifiant al funcțiilor vitale.

Sursele vegetale de vitamina C: ardei grași (verzi, galbeni și roșii), varză crudă (albă și roșie), broccoli, conopidă, gulii, spanac, salată verde, ștevie, pătrunjel, mărar, tomate, tarhon, cartofi, unele soiuri de ridichi, hrean, muștar și mazăre verde.

În fructe, conținutul cel mai ridicat se găsește în citrice (lămâi, portocale, mandarine, grepfrut), apoi în cătină albă, coacăze (negre și roșii), zmeură, căpșuni, fragi, mure, coarne, măceșe, afine, agrișe, kiwi, papaya și pepene galben. În doze ceva mai reduse se găsește în mere, pere, caise, struguri, banane și stafide negre.
Sursele animale de vitamina C: ficat, rinichi, creier, inimă și lapte.

Vitamina E (tocoferol)

Prin efectul antioxidant, vitamina E protejează membranele celulare, menține integritatea celulelor contra acțiunii destructive a radicalilor liberi și descompune toxinele solubile în grăsimi. În acest mod se previn multe forme de cancere și se încetinesc procesele de îmbătrânire.

Prin efectul de mărire a rezistenței capilare are loc îmbunătățirea circulației sângelui, se previn bolile cardiovasculare, ateroscleroza, ischemia cardiacă, hipertensiunea arterială, riscul infarctului miocardic și dilatarea vaselor sanguine. Astfel, se evită coagularea sângelui care ar degenera în arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare, tromboze, flebite sau arterite, cu prevenirea cazurilor de embolii.

Un rol important se exercită asupra echilibrului nervos, muscular și endocrin, diminuând stările de oboseală fizică și intelectuală.

În bolile oftalmologice previne apariția cataractei și evită pierderea acuității vizuale.

Distrofiile musculare și osoase, precum și durerile provocate de osteoporoză și poliartroze pot fi ameliorate cu vitamina E datorită efectului antiinflamator. În afecțiunile dermatice, vitamina E accelerează refacerea țesuturilor lezate, vindecarea leziunilor și arsurilor și previne diverse infecții, inflamații și tumori. Stimulând reacțiile imunitare, vitamina E întârzie apariția petelor maronii de bătrânețe de la suprafața pielii.

Alte efecte benefice sunt constatate în ameliorarea crizelor bolii Parkinson, în adenomul de prostată și în reducerea colesterolului `rău”-LDL, precum și a glicemiei din diabetul zaharat.
În cazul copiilor, este recomandat un aport suplimentar, mai ales la bebelușii prematuri care primesc alimentație artificială sau care sunt în oxigenoterapie.

Sursele naturale de vitamina E:

- surse vegetale: germeni de cereale, semințe de floarea-soarelui, uleiuri vegetale (de soia, porumb, susan, floarea-soarelui), margarină vegetală, ulei de cătină albă, alune, nuci, afine, banane, migdale. Dintre legume (de preferat de culoare verde) sunt indicate: salata verde, spanac, pătrunjel, varza de Bruxelles, mazăre crudă);
- surse animale: produse lactate, gălbenuș de ou, ficat și untură de pește.

Vitamina A (retinol)

Prezintă un puternic rol antioxidant, distrugând radicalii liberi cauzatori de boli grave. Vitamina A protejează organismul contra cancerului cerebral și a cancerului de piele. Explicația constă în intensificarea sistemului imunitar cu rol de distrugere a unor tipuri de virusuri care provoacă infecții virale, bacteriene și parazitare. Această vitamină accelerează producerea de leucocite (globule albe) din sânge și producerea de anticorpi care distrug agenții patogeni intruși.

La nivelul ochilor îmbu­nă­tățește acuitatea vizuală și capacitatea de adaptare la regim de obscuritate. În plus, înlătură tulburările de vedere provocate de retinopatie, cataracte și glaucom.

În afecțiunile pulmonare protejează plămânii împotriva acțiunii nocive a fumului de țigară, a smogului din atmosferă și a bacilului Koch – declan­șatorul foarte periculos al tuberculozei.

În bolile interne cu insu­fi­ciență de absorbție vitaminică la nivel gastrointestinal și cerebral, are efecte favorabile în ciroză hepatică, diabet zaharat, fibroză chistică, hipertiroidie (boala Basedow), leucemie și accidente cardiovasculare.

Persoanele care consumă beta-caroten natural (morcov) au un risc de două ori mai redus de a face congestie cerebrală și infarct cardiac.

La copii și adolescenți, vitamina A înlătură tulburările de creștere prin stimularea diviziunii celulare. Se intensifică procesul de creștere a oaselor și de formare a smalțului dentar, crește rezistența la infecții bacteriene și reduce la o treime mortalitatea infantilă la copiii afectați de pojar.

La persoanele în vârstă asigură o sporire a vitalității, înlăturând stările de slăbiciune și lipsa de putere.

Dintre legume mai bogate în beta-caroten sunt: morcov, spanac, salată verde, ardei gras, pătrunjel, varză, broccoli, conopidă, tomate, tărâțe și germeni de grâu, praz, usturoi. Fructele bogate în vitamina A sunt: caise proaspete, pepene galben, do­vleac, portocale, nectarine, mango, banane, afine, agrișe, mure, cireșe și măceșe.

În cantități mai reduse se află în fasole verde, mazăre verde, sfeclă roșie, gulii, piersici și coacăze.

Dintre sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt: ficatul de pește și de la alte animale (vită, găină), untura de pește, untul, margarină, frișca, gălbenușul de ou, laptele și brânzeturile. S-a constatat că laptele de la vacile care consumă iarbă proaspătă în timpul verii este mai bogat de 10 ori în vitamina A decât laptele de la vacile hrănite cu fân uscat în timpul iernii.

Carotenul din fructe și legume nu are efecte de toxicitate deoarece 15-35% se pierde în timpul fierberii, opăririi și conservării produselor sau chiar se distruge la contactul prelungit cu aerul liber. Datorită acestui considerent, sugarii pot să primească, zilnic, o porție mică de supă din morcov fără pericol de intoxicare.