A priva de libertate pentru o anumită perioadă de timp pe cineva care, în mod deliberat, a săvârşit o nedreptate sau un act antisocial poate părea pe moment soluţia cea mai sigură şi mai eficientă. Închiderea sa echivalează cu izolarea factorului de risc, deci cu mai multă siguranţă pentru ceilalţi cetăţeni. Dar ce se întâmplă cu acel om după ce trece perioada de detenţie?
Îl reprimim în societate fără prejudecăţi sau îi prelungim izolarea chiar şi în stare
de libertate?
Peste 50% din populaţia carcerală a României este constituită din recidivişti. Cu alte cuvinte, mai bine de jumătate din deţinuţii penitenciarelor noastre se află la a doua sau chiar la a treia "vizită" în închisoare. Acesta este doar unul din rezultatele îngrijorătoare pe care le relevă un studiu realizat în penitenciare în 2006, în cadrul unui proiect al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Cauza? Peste 20% din deţinuţii aflaţi în penitenciarele româneşti nu dispun de reţea de suport social nici pe perioada detenţiei, nici după eliberare, iar cea mai mare dificultate în perioada postliberare a fost identificată ca fiind găsirea unui loc de muncă (aproximativ jumătate din deţinuţi sunt sceptici cu privire la posibilitatea găsirii unui loc de muncă după eliberarea din penitenciar).
În noua strategie a ANP se afirmă că "reintegrarea socială este rezultatul unui proces care cere o colaborare interinstituţională". Iniţiativa a fost aplaudată chiar şi de deţinuţi. Acelaşi studiu (poate fi găsit la www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20detinuti.pdf) arată că majoritatea persoanelor private de libertate (63,5%) apreciază utilitatea contactelor cu instituţiile sociale externe şi îşi manifestă dorinţa dezvoltării unor parteneriate între sistemul penitenciar şi organizaţiile competente să ofere sprijin în vederea reintegrării. Instituţiilor publice care şi-au asumat sarcina integrării prin muncă a foştilor deţinuţi li s-a alăturat încă de la început şi Biserica, recunoscută ca fiind un actor social relevant în programele de incluziune socială.
Proiect pentru dezvoltarea oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii
Un pas important - şi cel mai recent - în demersurile de reintegrare a foştilor deţinuţi poartă numele SOCIAL - Strategia de Ocupare şi Calificare prin Învăţare şi Activităţi pentru Libertate. Este vorba de un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU, pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor îl implementează împreună cu Federaţia Filantropia şi Patriarhia Română, alături de cinci parteneri din Italia: Ministerul de Justiţie, Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Politicilor Sociale, Institutul Superior pentru Cercetare, Statistică şi Formare din Lombardia, Obiettivo Lavoro şi Unione degli Assessorati.
"Obiectivele specifice proiectului vizează creşterea nivelului de cunoaştere, înţelegerea şi schimbul de experienţă în economia socială, dezvoltarea oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii a foştilor deţinuţi, experimentarea şi testarea unor programe de ocupare a noi locuri de muncă. Proiectul urmăreşte să stabilească parteneriate de tip public-privat care să sprijine (re)integrarea economică şi socială", ne-a declarat părintele consilier patriarhal Dorel Moţoc, coordonator programe europene în cadrul Sectorului Social-filantropic al Patriarhiei Române.
În timpul detenţiei se vor face cursuri de pregătire profesională şi asistenţă socială şi religioasă, iar după eliberare, 20 de deţinuţi vor fi angajaţi în cadrul a două întreprinderi sociale, iar ceilalţi cursanţi vor fi ajutaţi şi sprijiniţi la încadrarea în muncă.
Angajarea este mai benefică decât asistarea socială
Demersul de înfiinţare a două întreprinderi sociale în care să fie angajate persoane care s-au eliberat are un caracter inovativ, cele două întreprinderi sociale fiind iniţiative "pilot", care vor furniza experienţa necesară multiplicării modelului şi în alte locaţii. "Comunitatea va beneficia din acest efort pe care îl va face pentru reintegrare deoarece fostul deţinut nu va mai fi în situaţia de a mai fi întreţinut de către comunitate, ci, dimpotrivă, va contribui la bugetul comunităţii, prestând o muncă utilă şi fiind plătitor de impozite, iar pe de altă parte, va câştiga în plan de siguranţă; orice deţinut pe care vom reuşi să-l reintegrăm social este un pericol mai puţin pentru cei care locuiesc în comunitate. Implicarea comunităţii în reintegrarea celor care au încălcat legea este un demers foarte fezabil şi foarte rentabil. Este mult mai ieftin şi mai profitabil din toate punctele de vedere să te implici în a readuce în societate un fost deţinut decât să-l menţii pe o perioadă nedeterminată în situaţia de a fi asistat social", a spus Mihaela Bonaţiu, manager de proiect din partea ANP, în cadrul Conferinţei naţionale de diseminare a rezultatelor studiului de fezabilitate a implementării măsurilor de tip "economie socială" pentru incluziunea socială a foştilor deţinuţi, care s-a desfăşurat pe 24 februarie la Bucureşti.
În cadrul aceleiaşi conferinţe, s-a anunţat că cele două întreprinderi, ce vor fi înfiinţate în Timişoara şi în Craiova, vor fi administrate de Fundaţia "Filantropia" din Timişoara şi Asociaţia "Vasiliada" din Craiova, datorită experienţei lor în activitatea cu deţinuţii şi a conectării lor la realităţile pieţei, atât din punctul de vedere al consumului, cât şi al ofertei de muncă. În cadrul acestor instituţii, echipa multidisciplinară de intervenţie recuperativă va fi compusă dintr-un manager de caz, un educator, un asistent social, un psiholog şi un preot.
Experienţa italiană şi dinamica BOR pot asigura succesul proiectului
Prezenţa partenerilor italieni în proiectul SOCIAL şi experienţa lor în proiecte similare îi face pe partenerii români să privească cu mai multă încredere succesul demersurilor pentru reintegrarea foştilor deţinuţi. Statisticile din ultimii 10 ani arată că, în urma implementării proiectelor de reinserţie socială, recidiva a scăzut în Italia de la 90% la 1%. Nicola Boscoletto (foto), expert Obiettivo Lavoro şi preşedinte "Cooperativa Giotto" din Padova, ne-a declarat că un aport considerabil la realizarea acestui succes
l-a avut Biserica. "Eu cred că această prezenţă masivă şi calificată a Patriarhiei Române poate da acestui proiect o nouă dinamică. În Italia, Biserica s-a făcut foarte eficientă în închisori prin intermediul capelanilor sau al preoţilor. Lucrarea lor i-a făcut pe unii deţinuţi ca după eliberare să se convertească.
În ultimii trei ani, am avut un deţinut budist şi unul musulman, care au hotărât să se creştineze. Unul dintre ei va fi botezat în noaptea de Înviere la catedrală, deoarece s-a eliberat, iar celălalt, fiind închis pe viaţă, va fi botezat în închisoare, iar pe 14 mai se va spovedi şi se va împărtăşi cu ceilalţi deţinuţi", ne-a mărturisit Nicola Boscoletto.
