Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sub zodia cumpărăturilor

Sub zodia cumpărăturilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Un articol de: Monica Dumitrescu - 22 Dec, 2010

A început alergarea. De la un mall la altul. Din magazin în magazin. E vremea cadourilor, mai sunt de cumpărat ingredientele pentru masa de sărbători. Parcă un televizor cu plasmă stă mai bine în sufragerie. Şi n-ar strica

să-mi iau şi ceva pentru sufleţelul meu, un lucru cât de mic, să mă bucure. La urma urmei, Crăciunul e vremea înnoirii. Goana după cumpărături pare să nu se mai termine. Deşi epuizantă, aduce oarece bucurie. E însă o bucurie ce se evaporă mai repede decât aburul atât de gustoasei cafele de dimineaţă.

Pentru un shopping reuşit e necesar un plan bine întocmit. O strategie, cum ar numi-o specialiştii de marketing. Mai întâi e nevoie de o listă. Fără "sfânta" listă, e ca şi cum ai alerga în jurul cozii. Goneşti printre magazine şi uiţi să cumperi tot ce e esenţial. Însă doar o listă nu e suficientă, căci totul trebuie extrem de bine categorisit. Aşadar, întocmeşti mai întâi meniul cu bucatele ce-ţi vor umple masa. Scoţi ingredientele pe o foicică de hârtie şi, voilà, prima categorie e gata pentru alergătură. Urmează listele cu daruri pentru rude şi prieteni, însă acestea se întocmesc după un raid prin magazine. La urma urmei, nu-i uşor să gândeşti ce ar plăcea fiecăruia şi să-i cuprinzi pe toţi în buget, fie şi unul de recesiune. Adevărata aventură abia acum începe. Shoppingul trebuie planificat după lungile zile de muncă. Unii, mai inventivi, reuşesc să-şi strecoare, cu o inocentă minciunică, programul de cumpărături fix în programul de muncă. E decembrie, frig şi atât de uşor să prinzi o răceală. Dacă nici aşa nu ai reuşit, weekendurile pot fi timpul potrivit pentru a da năvală în magazine.

Magia Crăciunului, atent planificată de echipele de marketing

E oarecum îmbietoare atmosfera marilor centre de shopping. Inundate în lumini, scufundate în colinde, cu reclame mari, par a fi un tărâm fermecat. Fiecare magazin pretinde să deţină reţeta sărbătorilor "perfecte" şi, evident, ingredientele necesare. Iar dacă cei din reclame par să lucească de fericire, e ca şi cum ţi s-ar şopti îmbietor la ureche "meriţi şi tu o asemenea bucurie". Convins sau nu, începi să cumperi. Aluneci spre un produs. Mai apoi spre altul, nu-i nimic dacă nu ţi-e foarte necesar. Vor mai fi ocazii să-l foloseşti. Neînsemnatele reduceri de 10% sunt bine-venite, căci portofelul ţi se goleşte considerabil, iar bugetul alocat a fost de mult depăşit. Şi când picioarele ustură strigând parcă să te opreşti, alegi să le ignori continuând alergarea. Odată intrat în hora shoppingului, e greu să te mai opreşti. În toată ameţeala pare că trăieşti acea magie a sărbătorilor, acel sentiment de bine, atât de minunat prezentat în filmele americane. Adevărul de dincolo de strălucirea reclamelor e însă pur matematic sau financiar, în termeni mai precişi. Nu doar marile companii, cele umbrelă pentru miile de produse de pe piaţă, însă şi cel mai din urmă chioşc ne-au planificat cheltuiala de sărbători încă din perioada în care puneam murăturile la borcan. Pentru lumea financiară Crăciunul vine de prin septembrie, atunci când se încheie contractele cu lanţurile de retail. Se nasc apoi concepte pentru sărbători, mode şi în final reclame. Ni se înfundă toate noile idei de produse până la ultimul por, ba la tv, ba prin reviste şi ziare. Totul e precis planificat ca la vremea potrivită să dăm iama în magazine şi să nu mai contenim cu agonisitul pentru un Crăciun fericit. Stăm la cozi interminabile, alergând de colo-colo cu sacoşe în mâini. Şi când

ne-am liniştit, marea fericire promisă nu pare să mai fie chiar atât de mare.

Crăciunul strămoşilor

Dincolo de discursul moralizator, vă mărturisesc sincer că toată această goană după un Crăciun magic nu e decât un bol de săpun. Dacă n-am ajuns la duhovnic, dacă nu ne-am primenit sufletul, ci doar casa, atunci n-a venit Crăciunul. Dacă am plecat la colindat doar pentru a număra paharele de vin primite de la gazde şi dacă am gustat din şoriciul proaspăt încă de Ignat, atunci toată alergarea noastră a fost în zadar. Cu ceva ani în urmă, părintele duhovnic îmi povestea cu nostalgie cum aştepta venirea Crăciunului în casa natală. În Stăniţa, un sat din Moldova, maica sa cocea turte din timp. Le pregătea, păstrând prima turtă în camera bună a casei. Pe 24, încă era post şi cu toţii gustau turte. Tradiţia le numeşte "scutecele Domnului". Copiii mergeau cu colindul prin sat, însă numărau doar nuci şi mere, iar nu bani. În dimineaţa Crăciunului se mergea la biserică. Se bucura sufletul de sărbătoare, se înmuia cu predica părintelui. Din bucatele minunate nu gusta nimeni până nu se lua anafura. Nici vorbă de brad şi daruri minunat împachetate. Alte vremuri, altă aşezare. Ne lipsim însă singuri de toate astea, cum bine spunea o colegă zilele trecute, alegând partea Martei în defavoarea Mariei. Uneori, la sfârşitul unui Crăciun îmbelşugat, numărăm pacienţii cu indigestie în saloanele de urgenţă sau, mai rău, incidentele de după mulţi "aburi", în statisticile poliţiei. Istoviţi după zile de muncă, simţim că acea magie a sărbătorilor n-a umplut nicicum golul din suflet. Dacă n-am apucat să ne aventurăm spre magazine, e timp să gândim care ne sunt priorităţile. Iar dacă am intrat în caruselul shoppingului, să ne oprim preţ de o întrebare: aşteptăm un Crăciun al trupului sau unul al sufletului? Până a găsi răspunsul cel bun pentru a îmbina fericit pe Marta cu Maria, atât vă şoptesc: Hristos Domnul nu are nici masă bogată în peştera de lângă Betleem, nici măcar lemne pentru foc. Cum înduioşător spune colindul, n-a găsit biata Maică loc să nască, n-a avut nici scutecele de înfăşat. Boii i-au suflat Domnului spre

a-I ţine de cald. Mare bucurie au trăit îngerii văzându-şi Stăpânul atât de smerit într-o iesle.

S-au mirat magii şi păstorii întâmpinându-şi Mântuitorul. Dacă am pătruns şi noi în această atmosferă, dacă în duh suntem deja la Betleem, abia atunci putem spune că am trăit Crăciunul.

Să nu ne lăsăm inima în rafturi

La vremea sărbătorilor, atunci când shoppingul devine atât de tentant, pentru a găsi un echilibru şi a nu aluneca fie spre habotnicie sau uitarea de sine în magazine, cuvântul părintelui Paisie Aghioritul e mai viu ca oricând. "Vezi într-un magazin nişte rame frumoase pentru ochelarii tăi şi le doreşti. Dacă nu le cumperi, îţi laşi inima ta în magazin. Dacă le cumperi, îţi atârni inima de ramele ce le porţi. Mai ales femeile sunt furate uşor. Puţine sunt acelea care nu-şi vând inima celor deşarte. Vreau să spun că diavolul le fură bogăţia inimii lor cu toate cele lumeşti, colorate, strălucitoare. Una are nevoie de o farfurie? Va căuta să afle o farfurie cu flori. Ca şi cum s-ar acri mâncarea dacă farfuria nu are flori. Unele femei duhovniceşti sunt mişcate de lucruri părute serioase, de un vultur cu două capete, de pildă. Iar după aceea întreabă: "De ce nu ne mişcă cele duhovniceşti?". Cum să te mişte, dacă inima ta e împrăştiată în dulapuri, între farfurii? Nu ai inimă, ci numai carne, înlăuntrul căreia bate tic-tacul mecanic, ca ceasul, numai ca să poţi merge" (Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovniceşti - Cu dragoste şi durere pentru omul contemporan, Editura Evanghelimos).