În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc, astăzi, după săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală, un moment festiv, moderat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Reprezentanți ai autorităților de stat au transmis mesaje de felicitare Preafericitului Părinte Patriarh Daniel:
Într-o atmosferă de aleasă bucurie, înălțăm doxologie lui Dumnezeu, Cel în Treime închinat, la împlinirea a 15 ani de când Pronia Dumnezeiască, răspunzând rugăciunilor clerului, cinului monahal şi
Ziua de 30 septembrie 2022 îmbracă în sărbătoare întreaga Biserică Ortodoxă Română la împlinirea a 15 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Jubileul quindecenial a mai fost celebrat în istoria de aproape un secol a Patriarhiei Române doar la 6 iunie 1963 şi 16 noiembrie 2001, pentru aniversarea vrednicilor de pomenire patriarhi Justinian şi Teoctist. Moştenirea lor spirituală, filantropică, edilitară şi culturală este continuată şi mereu înnoită având drept far călăuzitor cuvântul revelat al Scripturii, experienţa Sfinţilor Părinţi şi memoria înaintaşilor.
Biserica Ortodoxă Română sărbătorește astăzi, 30 septembrie 2022, împlinirea a 15 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh. La ceas aniversar, Preafericirea Sa a săvârșit,
Vineri, 30 septembrie 2022, Biserica Ortodoxă Română aniversează 15 de ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh. Cu acest prilej, între orele 09.00 – 11.00, va fi săvârșită
La aniversarea a treizeci de ani de la întronizarea Preafericirii Voastre ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Albaniei, vă adresăm, în numele membrilor Sfântului Sinod, al clerului şi al credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, calde urări de sănătate şi spor în lucrarea pastorală şi misionară pe care o desfăşuraţi.
La Praznicul Bunei Vestiri, vineri, 25 martie, a fost sărbătorit hramul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Tot în această zi s-au împlinit 11 ani de când Înaltpreasfințitul
Noul Episcop al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Nestor, a fost întronizat duminică, 26 decembrie, în a doua zi de prăznuire a Naşterii Domnului. Ceremonia de întronizare a av
Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei”, al Reşedinţei Patriarhale şi‑a sărbătorit astăzi, 30 septembrie 2021, hramul principal. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită
Cu prilejul aniversării întronizării Preafericirii Voastre, vă adresez sincere felicitări, însoţite de urări de sănătate şi rodnicie în activitatea pe care o desfăşuraţi în fruntea Bisericii Ortodoxe
În urmă cu 14 ani, Preafericitul Părinte Daniel era întronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În cuvântul rostit în Catedrala Patriarhală la 30 septembrie 2007, Preafericirea Sa a vorbit despre comuniunea frăţească în Biserică şi despre misiunea spirituală în societate, făcând referire la una dintre priorităţile asumate: „Credincioşii români migranţi au nevoie de mai mult sprijin pastoral şi material, pentru a-şi păstra identitatea şi demnitatea, dar şi pentru a coopera mai bine în domeniul social cu credincioşii altor Biserici şi cu cetăţenii ţărilor unde se află temporar la muncă sau stabiliţi definitiv”. Dimensiunea aceasta a pastoraţiei orientate către diasporă are drept fundament experienţa personală a unui teolog care a dat mărturie despre spiritualitatea românească printre străini în timpul studiilor şi al carierei didactice la nivel internaţional, iar ca ierarh a aşezat numele Bisericii Ortodoxe Române la loc de cinste în cadrul slujirilor interortodoxe sau al întâlnirilor de dialog teologic. Încă de la început, Părintele Patriarh Daniel a stăruit pentru dezvoltarea şi intensificarea misiunii comunităţilor ortodoxe româneşti din diasporă prin înfiinţarea de noi eparhii, extinderea numărului de parohii şi dobândirea de lăcaşuri de cult. Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României, rod al iniţiativei Preafericirii Sale, se înscrie în aceeaşi grijă pentru conaţionalii noştri de pretutindeni. În cei de două ori câte şapte ani, Patriarhul României a efectuat mai multe vizite în străinătate. Indiferent de motivele deplasărilor, itinerarul a inclus şi comunităţile româneşti din apropiere, în cadrul cărora românii stabiliţi vremelnic sau definitiv departe de ţară şi-au putut cunoaşte arhipăstorul. Fotografiile din arhiva ziarului ne sunt mărturie.
Cel de‑al șaselea Patriarh al României, Preafericitul Părinte Daniel, a împlinit în 30 septembrie 14 ani de slujire în cea mai înaltă demnitate a Bisericii Ortodoxe Române. Acest moment a fost celebrat solemn
Joi, 30 septembrie 2021, Biserica Ortodoxă Română aniversează 14 de ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh. Cu acest prilej, de la ora 08.30, se va săvârși Sfânta Liturghie în
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, au
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a împlinit luni, 27 iulie, 12 ani de la întronizarea sa ca Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei. Înaltpreasfinția Sa a participat la o slujbă de Te Deum
Duminică, 26 iulie, în istoria Bisericii de pe meleagurile Bucovinei s-a mai scris o pagină. În incinta Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, credincioși, alături de oficialități locale și centra
Împlinirea a 10 ani de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel reprezintă un bun prilej de a încerca să evidenţiem câteva din roadele lucrării sale ca Întâistătător al Bisericii noastre. Observăm, ca o notă constantă a slujirii sale patriarhale, strădania stăruitoare a Preafericirii Sale de a folosi în mod eficient, durabil şi duhovnicește instrumentele cu care Hristos înzestrează corabia Bisericii Sale în călătoria ei istorică. Iar această strădanie poate fi identificată pe mai multe planuri.
După săvârșirea Sfintei Liturghii de către soborul Catedralei Patriarhale, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de Te Deum înaintea ședinței solemne a
De aproape două milenii, cam de când se prindeau temeinic la Dunărea de Jos rădăcinile acestui popor, Biserica ne veghează, ne ține treji, ne protejează și ne pătrunde cu lumina ei. Biserica noastră, ca și Mântuitorul, are - după umila opinie a unui mirean - dublă natură, divină și umană în același timp. Nu este menirea mea de a sublinia aici natura divină a Bisericii, dar voi spune ceva despre statutul său de instituție divină așezată în societate, în comunitate și despre unicitatea misiunii sale între misiunile celorlalte instituții. Toate instituțiile omenești, de la stat, guvern, parlament, monarhie/președinție până la învățământ, sănătate, justiție, armată, cultură etc., ne ajută să trăim ca oameni între oameni, cu respectul unor reguli elementare. Biserica noastră Ortodoxă face același lucru, dar și ceva - fundamental - în plus: ne dă încrederea în statutul de ființe alese, create „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, căzute în păcat, dar pasibile de a fi iertate și ridicate iarăși la nemurire. Biserica ne ajută zi de zi să ne pătrundem de duhul nemuririi, să-L căutăm, să-L găsim și să-L preamărim pe Domnul, Care este „calea, adevărul și viața” și fără de Care ne prăbușim la starea de țărână, fără să mai avem deschis drumul spre mântuirea sufletului. Prin aceasta, Biserica este însăși lumea sau lumina lumii, cu toate articulațiile sale și cu toate celelalte instituții îngemănate.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este un prelat cu har, aflat în dialog permanent cu Dumnezeu. L-am cunoscut pe vremea când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Răspândea lumină în jur, atrăgea binele și alunga răul. Simțeai în preajma lui Duhul Sfânt, lăsat de Creator pe pământ, atunci când Domnul Iisus Hristos S-a urcat la ceruri, pentru ca oamenii să se poată împărtăși mereu cu un strop de dumnezeire.
Trebuie să mărturisesc, îmi place să fac (să scriu) portrete, în ciuda teoriei literare postmoderne care zice că portretul este un gen (o specie) a impresionismului critic care, nu-i așa, ar fi murit odată cu Faguet și Lemaître, iar la noi odată cu tânărul Lovinescu și, poate, cu admirabilul Perpessicius, rămas poet al criticii impresioniste chiar și Atunci când impresionismul nu mai era de mult la putere. Și atunci? atunci cum să ies din această dilemă? M-am gândit mult și, după ce m-am gândit, am decis ca, orice ar fi, încălcând stilurile și gustul postmodernității, să încerc un portret cu un grad redus de cunoaștere și intimitate cu subiectul...
