Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Părinte purtător de grijă

Părinte purtător de grijă

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Repere și idei
Un articol de: Arhim. Melchisedec Velnic - 02 Oct, 2022

În istoria Mănăstirii Putna, prima amintire cu Patriarhul Daniel este din 15 august 1987, când a fost hirotonit întru ieromonah la această mănăstire de către Patriarhul Teoctist. Peste ani, Mănăstirea Putna s-a bucurat îndoit de grija părintească pe care Părintele Patriarh Daniel a manifestat-o, mai întâi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și apoi ca Patriarh al României.

Preafericitul Părinte Daniel a intrat în memoria și în inima Putnei în primul rând prin cinstirea marelui ei ctitor, Sfântul Ștefan cel Mare. Așa cum sfântul voie­vod și-a apărat țara cu con­știința că apără întreaga crești­nătate, tot așa și Părintele Patriarh Daniel și-a dovedit limpezimea teologiei - sub toate aspectele ei, pe care a pus-o în slujba Bisericii.

 Iubirea și evlavia pentru Sfântul Ștefan cel Mare, lucruri comune pentru ierarh și obștea Putnei

Canonizarea Sfântului Ștefan din anul 1992 a fost un moment cu totul deosebit în relația specială cu Mănăstirea Putna, împrejurare în care Preafericitul Părinte Patriarh - pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei - și-a arătat dragostea pentru neamul românesc. În acele vremuri de profundă schimbare pentru țara noastră, Preafericirea Sa dădea la Putna, în 2 iulie 1992, o mărturie în măsură să mângâie și să înalțe deopotrivă inimile românilor:

„Acum, când poporul se află în mai multă libertate și poate zidi biserici și mănăstiri, canonizarea lui Ștefan cel Mare ne face să ne redescoperim toți, tineri și vârstnici, ca un neam de voievozi, apărători ai credinței și ctitori de lăcașuri sfinte și de cultură sfântă. Așa să ne ajute Dumnezeu!”.

Anul 2004, care a marcat sărbătorirea a 500 de ani de la mutarea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, a pecetluit relația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu Mănăstirea Putna, pentru că atunci lucrarea sa de cinstire a sfântului voievod l-a adus foarte aproape de marele ctitor al Putnei.

În anul 2010, Părintele Patriarh a poposit la Putna pentru a sfinți pictura nouă a mănăstirii, realizată de frații Mihail și Gavriil Moroșan între 2001 și 2010. La 15 august 2010, Părintele Patriarh Daniel a sfințit noua pictură și, împreună cu vrednicul de pomenire Părinte Arhiepiscop Pimen, pe atunci Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a acordat Putnei al doilea hram: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare:

„Ne aflăm acum într-o biserică luminată de pictură așa cum a fost ea atunci când s-a zidit, dar din cauza vremilor neprielnice și din cauza năvălirilor unor popoare străine biserica originală a fost dărâmată. (…) Cât de mare este această zi pentru noi, deoarece vedem biserica așa cum a dorit-o Sfântul Voievod Ștefan cel Mare!”.

Canonizarea Sfinților putneni, confirmare a unității de credință cu nevoitorii de odinioară

Șapte ani mai târziu, la Mănăstirea Putna a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfinților putneni, Mitropolitul Iacob Putneanul și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan. Duminică, 14 mai 2017, Preafericitul Părinte Daniel și ceilalți ierarhi prezenți, încon­jurați de un sobor de preoți și diaconi, au săvârșit Sfânta Liturghie, la finalul căreia s-a făcut proclamarea solemnă a canonizării:

„Această canonizare de noi sfinți în aceste vremuri nu este întâmplătoare, deoarece există în timpul de față noi încercări privind păstrarea credinței ortodoxe și a unității Bisericii. (…) Timpul acesta de secularizare ca sărăcire și uscăciune sufletească sau lipsă de iubire smerită și milostivă ne determină să cerem ajutorul mai multor sfinți rugători pentru noi. De ce? Pentru că lupta cu duhurile rele care caută să-l îndepărteze pe om de Hristos nu se poate duce numai prin voință individuală sau printr-o încredere exclusivă a omului în propriile forțe, ci totdeauna biruința duhovnicească se dobân­dește în primul rând cu ajutorul Duhului Sfânt și al sfinților lui Dumnezeu, învățători și rugători pentru noi”.

La împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna, în 2016, Părintele Patriarh a binecuvântat apa­riția unei ediții omagiale a Sfintei Evanghelii, împodobită cu miniaturi din tetraevanghelele putnene, pe care a așezat-o ca pe un dar făcut întregii Biserici. Cu ocazia vizitei din 2017, Părintele Patriarh a lăsat următoarea însemnare pe un exemplar din această Evanghelie: „Binecuvântează, Doamne, Sfânta Mănăstire Putna, spre a fi pururea izvor de sfințenie și lumină, de pace și bucurie, spre folosul tuturor slujitorilor, viețui­torilor și închinătorilor ei!”.

Sărbătorirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni crește speranța comuniunii dintre țară și diaspora

În anul 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Putna a solicitat înaltul patronaj al Patriarhiei Române și al Academiei Române pentru manifestările prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată la Putna în 1871 de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol și alți tineri ai vremii. Ca urmare, între 14 și 17 august 2021, Părintele Patriarh a participat la „Serbarea de la Putna - 150. Continuitatea unui ideal” și la Congresul Studențesc Aniversar.

„În aceste zile, ne întâlnim de fapt prin rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici, lângă mormântul Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru speranța unei unități mai intense a românilor din țară și din străinătate”, a spus atunci Părintele Patriarh.

Împreună cu președintele Academiei Române, domnul Ioan-Aurel Pop, Preafericirea Sa a vorbit sutelor de tineri prezenți la mănăstire cu această ocazie:

„Inițiativa Mănăstirii Putna și a organizațiilor tinerilor orto­­docși români din țară și din străi­nă­tate privind organizarea evenimentelor care marchează sărbătorirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni arată că iubirea de patrie înseamnă în același timp rugăciune și comuniune, afecțiune și acțiune pentru România. Comoara spirituală a inimilor românilor de pretutindeni poate deveni bucurie pentru prezentul și viitorul României, dacă unim credința cu fapta, iubirea de neam cu dialogul interetnic și libertatea cu solidaritatea”.

L-am avut alături pe Preafericirea Sa în toate momentele esențiale ale parcursului mănăstirii la care am fost părtași: canonizarea marelui voievod ctitor și apoi prăznuirea a 500 de ani de la adormirea sa, sfințirea picturii mănăstirii și acordarea celui de-al doilea hram, canonizarea Sfinților putneni și sărbătorirea a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.

Poate că atașamentul Preafericirii Sale față de Putna izvorăște și din faptul că a doua zi după întronizarea ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, primul drum pe care l-a făcut a fost la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în 2 iulie 1990.

La acest ceas aniversar, putem da mărturie de recunoștința întregii Bucovine, pe care Părintele Patriarh o iubește atât de mult, așa cum înțelegem chiar din cuvintele sale:

„Aici, în frumoasa Bucovină, în mod aproape unic se întrece frumusețea naturii cu cea a culturii. (…) Nu degeaba călugării au ales pentru a folosi ca vetre de mănăstiri cele mai frumoase locuri din natură, din creație. Atât de mare a fost bucuria monahilor de a răspunde la frumusețea exterioară a naturii cu frumusețea interioară a făpturii omului înduhovnicit, încât și sfinții au ieșit dincolo de zidurile exterioare ca Liturghia din biserică să se continue în natură, în creație”.

Cu smerită și fiască recu­noș­tință, Vă sărutăm dreapta!

Întru mulți și fericiți ani, Preafericite Părinte Patriarh Daniel!

 

(Arhim. Melchisedec Velnic este starețul Mănăstirii Putna)

 

 

Citeşte mai multe despre:   Patriarhul Daniel  -   aniversare  -   întronizare  -   Manastirea Putna