▲ Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Şcoala „Elena Cuza“ din Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova au organizat ieri Ediţia I a
11 Apr, 2009
x
▲ Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Şcoala „Elena Cuza“ din Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova au organizat ieri Ediţia I a
Învierea Domnului pare departe, dar, odată cu jumătatea Postului Mare, în multe familii încep şi pregătirile pentru sfânta sărbătoare. În miercurea din a patra săptămână din Post, gospodinele de la ţară
La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul. Voia bună era înteţită de dansuri, cântece şi jocuri. Înainte de a intra în post, avea loc „strigarea peste sat” a greşelilor fiecărui membru al comunităţii, apoi oamenii îşi cereau iertare unii altora, astfel încât să nu intre în post supăraţi. Curăţenia severă obligatorie din bucătărie începea din prima zi a postului, astfel că ţăranii îşi schimbau şi vasele în care mâncau, pentru a şterge orice urmă de grăsime animală din hrană.
Astăzi, în Biserica Ortodoxă sunt pomeniţi cei adormiţi întru Domnul. În fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, numită în popor „Moşii de iarnă“, credincioşii fac
Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, dar sensul pe care ei l-au dat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În prezent, orăşenii nu fac decât să se bucure de sărbătoare prin
Patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi conservă o valoroasă colecţie de ceramică populară ce datează din secolele XIX-XX. Moşoaica era folosită mai ales la praznicele de pomenire consacrate
În tradiţia populară, sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrijenie are loc alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă şi odată cu despărţirea de vară. Acum are loc schimbarea veşmintelor naturii
Sfântul Ilie, cunoscutul prooroc al Vechiului Testament, serbat de Biserică în fiecare an la 20 iulie, a inspirat unul dintre cele mai complexe personaje ale mitologiei populare româneşti. Sântilie este
Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este
Având în centru învăţătura despre învierea lui Hristos, garanţie a învierii tuturor, Biserica nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. De aceea, cei care au murit şi nu mai sunt printre noi nu sunt
▲ Până în secolul al XVII-lea, românii începeau anul agricol în luna martie, de Măcinici, după zilele Babei, atunci când iarna se sfârşea şi începeau muncile agricole ▲ Tot acum, sunt serbaţi şi
Lăsatul secului se mai numeşte Zăpostitul de Paşti şi Duminica Albă, pentru că este ultima zi din Săptămâna Albă. Lăsatul secului la carne are loc cu o săptămână înainte de lăsatul secului la toate
Perioada dintre Crăciun şi Sfântul Ion este cea mai densă în sărbători, astfel că, după un post de şase săptămâni, lumea are suficient timp să se veselească. Bucuria cea mai mare a celor mici, precum şi
Jocurile cu măşti se desfăşoară cel mai des iarna, începând de la Crăciun până la „spargerea Anului Vechi“, dar pot fi întâlnite şi cu alte prilejuri. Apogeul manifestărilor tradiţionale prilejuite de
Zona Cucutenilor, leagănul civilizaţiei, ajunsă celebră în Europa, are o particularitate care o scoate din anonimat şi în ceea ce priveşte tradiţiile specifice Anului Nou. Deşi lumea s-a schimbat, iar obiceiurile, aşa cum le-au prins bătrânii, sunt cu an ce trece tot mai rare, un primar ce îmbătrâneşte odată cu satul său se încăpăţânează să le menţină curate, nealterate, de vreo 36 de ani. Este primarul Mihai Tun, starostele ursarilor şi „regizorul” „Cerbului” de la Cucuteni la fiecare început de decembrie.
„Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te
În tradiţia populară, la sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrejenie are loc, alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, şi despărţirea de vară. Oamenii îşi iau rămas bun de la vară, acum
▲ În tradiţia populară, Sântilie este cel care, aflat în carul său ceresc, poate provoca tunete, trăsnete, ploi torenţiale, dar şi incendii ▲ El leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când
▲ Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul ▲ Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri Cap de Vară, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este
Marile sărbători erau așteptate așa cum se cuvine. Oamenii se pregăteau mult pentru a le întâmpina după cuviință. Momentul cel mai important, să zicem, era pregătirea spirituală. În posturile cele
Cum petreceau sărbătorile de iarnă moldovenii de la ţară, în urmă cu aproximativ 50 de ani? Ce obiceiuri respectau cu sfinţenie aceştia? Cum se luptau cu frigul iernii? Care era cel mai spectaculos obicei de iar
