Altădată, în lunea de după Duminica Tomii, ulițele Rădășenilor ar fi fost pline de săteni, îmbrăcați de sărbătoare, mergând, grupuri-grupuri, spre cimitirul satului. Femeile ar fi dus pe mână coșuri
Altădată, în lunea de după Duminica Tomii, ulițele Rădășenilor ar fi fost pline de săteni, îmbrăcați de sărbătoare, mergând, grupuri-grupuri, spre cimitirul satului. Femeile ar fi dus pe mână coșuri
Panait Istrati, Fănuș Neagu și - prin adopție - Radu Tudoran. Atât și ar fi suficient pentru a defini destinul cultural al Brăilei. Dar oraşul mai are ceva cu care se poate mândri. Pentru Brăila, 23 august nu
În Parohia Boarta, Protopopiatul Mediaș, județul Sibiu, a avut loc sâmbătă, 22 februarie, a doua ediție a șezătorii dinaintea intrării în Postul Mare. Membrii comunității sătești, îmbrăcați în
În localitatea Viziru din județul Brăila a avut loc duminică, 23 februarie, cea de-a 2-a ediţie a Şezătorii de la Viziru. În cadrul întâlnirii, copiii și tinerii s-au familiarizat cu tradițiile populare
În localitatea Presaca Ampoiului, județul Alba, a continuat și în acest an o tradiție locală care se desfășoară în a doua zi de Paști. Parohia Presaca Ampoiului, Protopopiatul Alba Iulia, în colaborare și
Într-o perioadă de schimbări profunde ale satului românesc, tradițiile și obiceiurile legate de marile sărbători de peste an fie se alterează, fie suferă transformări, în acord cu timpul în care se
La Pogonești, amiaza a învelit casele și ulițele într-o lumină albă, orbitoare. Ordinea a prins a pune stăpânire peste tot: șanțurile-s greblate, curțile măturate, grădinile săpate, pomii curățați
În fiecare an, în săptămâna premergătoare Crăciunului, orașul Vaslui se transformă într-o caldă cetate a colindelor și datinilor vechi. Aici, un festival de amploare adună alaiuri și cete din tot județul,
Sărbătorile creştine sunt mai totdeauna însoţite de frumoase şi uimitoare tradiţii şi datini, care sporesc farmecul şi însemnătatea acestor momente de popas duhovnicesc din viaţa Bisericii şi a
Astăzi, pe întreg cuprinsul ţării se celebrează Mărţişorul. Un obicei cu străvechi rădăcini în spaţiul est-european ce are şanse să intre în patrimoniul UNESCO. În aceste zile la
Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, unul din cele 12 praznice împărăteşti, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni (denumirea vine din slavonă, "obrejenie" - transformare,
Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, a fost prăznuit întotdeauna de români ca o zi de bucurie. Noaptea Învierii este petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune, cântări de bucurie şi cu lumin
După Postul Crăciunului, copiii şi tinerii de la sate se pregătesc să meargă cu uratul, cu semănatul, cu Sorcova sau cu Capra. În vremurile de demult, copiii mergeau cu uratul încă din seara de 30 decembrie,
Moşii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh. La Moşii de vară se dă de pomană pentru
▲ Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Şcoala „Elena Cuza“ din Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova au organizat ieri Ediţia I a
Învierea Domnului pare departe, dar, odată cu jumătatea Postului Mare, în multe familii încep şi pregătirile pentru sfânta sărbătoare. În miercurea din a patra săptămână din Post, gospodinele de la ţară
La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le
Astăzi, în Biserica Ortodoxă sunt pomeniţi cei adormiţi întru Domnul. În fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, numită în popor „Moşii de iarnă“, credincioşii fac
Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, dar sensul pe care ei l-au dat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În prezent, orăşenii nu fac decât să se bucure de sărbătoare prin
Patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi conservă o valoroasă colecţie de ceramică populară ce datează din secolele XIX-XX. Moşoaica era folosită mai ales la praznicele de pomenire consacrate
În tradiţia populară, sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrijenie are loc alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă şi odată cu despărţirea de vară. Acum are loc schimbarea veşmintelor naturii