Sărbătoarea Nașterii Domnului are o semnificație aparte în viața credincioșilor, creând o atmosferă de bucurie și un farmec cu totul specific în trăirea religioasă. La aceasta contribuie tradiția străveche a colindelor, care vestesc evenimentul venirii Fiului lui Dumnezeu în lume într-o manieră plină de duioșie și frumusețe. Colindele vin din adânc de istorie creștină și românească, formându-se odată cu poporul român și cu răspândirea creștinismului pe meleagurile noastre.
Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Craiovei organizează, în perioada 5-21 decembrie, cea de-a doua ediţie a programului de colinde şi tradiţii populare româneşti închinate praznicului Naşterii Domnului,
Praznicul Învierii Domnului a influențat decisiv spiritualitatea poporului român. Despre aceasta dau mărturie povestirile autohtone, obiceiurile moștenite din generație în generație, dar și cultura noastră materială. Sunt multe comori de spiritualitate al căror miez îl constituie bucuria învierii Domnului, care ne luminează întreaga ființă și prin care am fost trecuți de la moarte la viață și am fost înălțați de pe pământ la cer.
Poporul român îşi exprimă bucuria sufletească pentru praznicul Naşterii Domnului printr-o bogăţie de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti, cum este cel al colindelor, al umblării cu „steaua”, cu „vicleimul” sau cu „irozii”. Dacă este să ne referim la obiceiul colindatului, foarte răspândit în țara noastră, trebuie să precizăm faptul că nici un neam nu a învăluit într-atâta frumuseţe poetică minunea Naşterii Mântuitorului precum poporul român.
Poate mai mult decât celelalte mari sărbători de peste an, Crăciunul aduce cu sine bucuria regăsirii, bucuria reîntregirii familiilor, bucuria de a ne întoarce către tradiții, către lucrurile simple și
În numeroase comunităţi româneşti din afara ţării, praznicul Naşterii Domnului a fost sărbătorit în bisericile sau paraclisele ridicate pentru păstrarea legăturilor cu Biserica şi Neamul, în bucurie şi comuniune cu întreaga suflare românească, în glas de colinde şi cu speranţa unor vremuri mai bune.
Colindele sunt amintirile neamului nostru încă din cele mai vechi timpuri. Colindătorii sunt misionari creştini care au primit Evanghelia Naşterii Domnului şi o predau, din moşi-strămoşi, din an în an
Sărbătorile creştine sunt mai totdeauna însoţite de frumoase şi uimitoare tradiţii şi datini, care sporesc farmecul şi însemnătatea acestor momente de popas duhovnicesc din viaţa Bisericii şi a
Astăzi, pe întreg cuprinsul ţării se celebrează Mărţişorul. Un obicei cu străvechi rădăcini în spaţiul est-european ce are şanse să intre în patrimoniul UNESCO. În aceste zile la
Datinile de Paşti sunt numeroase şi ele se leagă de unele aspecte ale celebrării pascale în forme popular-creştine. Noaptea Învierii fiind un timp al vegherii, nu se doarme şi nu se stinge lumina prin case
Sărbătorirea Învierii s-a făcut de-a lungul vremii cu tradiţii specifice, izvorâte din spiritualitatea populară, pentru a ritualiza momentul în mod cât mai solemn şi semnificativ. Datinile pascale au un farmec
Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, unul din cele 12 praznice împărăteşti, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni (denumirea vine din slavonă, "obrejenie" - transformare,
Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, a fost prăznuit întotdeauna de români ca o zi de bucurie. Noaptea Învierii este petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune, cântări de bucurie şi cu lumin
După Postul Crăciunului, copiii şi tinerii de la sate se pregătesc să meargă cu uratul, cu semănatul, cu Sorcova sau cu Capra. În vremurile de demult, copiii mergeau cu uratul încă din seara de 30 decembrie,
În a cincizecea zi de la Înviere, Duhul Sfânt S-a pogorât peste sfinţii apostoli, ca ei să poată „rosti cuvântul Adevărului“ în toată lumea: „Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună
Moşii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh. La Moşii de vară se dă de pomană pentru
▲ Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Şcoala „Elena Cuza“ din Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova au organizat ieri Ediţia I a
Învierea Domnului pare departe, dar, odată cu jumătatea Postului Mare, în multe familii încep şi pregătirile pentru sfânta sărbătoare. În miercurea din a patra săptămână din Post, gospodinele de la ţară
La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le
Astăzi, în Biserica Ortodoxă sunt pomeniţi cei adormiţi întru Domnul. În fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, numită în popor „Moşii de iarnă“, credincioşii fac
Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, dar sensul pe care ei l-au dat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În prezent, orăşenii nu fac decât să se bucure de sărbătoare prin
