Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Patristica Întâlnirea cu Dumnezeu

Întâlnirea cu Dumnezeu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 21 August 2025

Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii, Omilia 9, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 152-153

„Precum ochii cei trupești văd soarele cel material, așa și ochii sufletului trebuie să vadă lumina duhovnicească a soarelui dreptății (Maleahi 3, 20). Rândunelele pleacă iarna pentru că nu pot îndura vânturile puternice și asprimea gerului, întorcându-se apoi primăvara, când găsesc vreme pașnică și bună, căci se încălzește întreg pământul. Atunci, ca și când ar veni în propriile case, intră în casele oamenilor și, pătrunzând înă­untru fără teamă, își construiesc cuiburi și la vreme cuvenită dau glas viersului lor. Tot așa și Domnul, venind în casele sufletelor noastre, Se odihnește în adăpostul inimii noastre și Se sălășluiește acolo, după ce trec valurile și iarna cea aspră și întunericul, și strălucesc acolo razele Sale, pline de lumină preadulce, și o pace adâncă pătrunde într-o astfel de casă. (...) Toate acestea sunt simboluri ale realităților duhovnicești și gândite, căci mintea, fiind înlănțuită și împiedicată de negura cumplită și de vânturile aprige, devine neroditoare și toate gândurile sunt robite de tristețe adâncă. (...) Dar în vremea cercetării de către Duhul Sfânt se petrece o schimbare și o prefacere mare. Mintea începe să înflorească și să dea roade duhovnicești din pământul inimii, iar mărăcinii și îngrăditurile demonilor vicleni sunt zdrobite de puterea Sfântului Duh. Începe și inima însăși să se miște, să primească sămânța cerească și să fie cultivată de adevăratul Lucrător. Multă liniște, multă pace se află acolo și fericiți sunt cei care sunt cercetați de Sfântul Duh și primesc lucrarea Lui.” 

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)