Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXII, VII-VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 404 „Cereți, oare, să fac minunile pe care le făceau apostolii când intrau în
05 Iul, 2026
Semnele rodirii
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 134
„După săvârșirea (Sf. Cuv. Daniil Sihastrul), văzând ucenicii și credincioșii că se fac oarecare minuni și vindecări de boli la moaștele cuviosului, l-au trecut în ceata sfinților, numindu-l Sfântul Stareț Daniil, Sfântul Daniil Sihastrul și mai ales Preacuviosul de Dumnezeu rugătorul Părintele nostru Daniil cel Nou. Obștea Mănăstirii Voroneț, împreună cu Mitropolitul Grigorie Roșca, ucenicul său, au pus acestei lavre, după hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, al doilea hram în cinstea Sfântului Daniil cel Nou, pomenindu-l în rândul fericiților ctitori. Totodată i-au rânduit zi de prăznuire peste an, anume a treia zi după pomenirea Sfântului Daniil Stâlpnicul. Astfel, în Moldova, pomenirea Sfântului Daniil Sihastrul s-a făcut, secole de-a rândul, la 23 aprilie, hramul Mănăstirii Voroneț, și la 14 decembrie, a treia zi după ziua Sfântului Daniil Stâlpnicul (11 decembrie).
Ca sfânt cu aureolă a fost pictat pentru prima dată în anul 1547, de același mitropolit, pe peretele de sud al bisericii Mănăstirii Voroneț, (...) ținând în mâna sa un sul desfăcut pe care scrie: Veniți, fraților, de mă ascultați. Vă voi învăța frica Domnului. Cine este omul....”
(Cuvinte ale sfinţilor români, Pr. Narcis Stupcanu)
.jpg)
