Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Sinaxar Odovania praznicului Înălțării Sfintei Cruci; Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona

Odovania praznicului Înălțării Sfintei Cruci; Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 21 Sep, 2021

Sfântul Codrat a fost ucenic al Apostolilor Domnului. După Tra­di­ția Bisericii, el a propovăduit Evanghelia în mai multe locuri, dar în special în Atena, unde a fost și episcop. În apărarea creș­tinilor care erau persecutați, el a scris în anul 124 o Apologie adresată împăratului Adrian (117-138), pe când acesta era în Atena. Sfântul Codrat a arătat popoarelor calea cea dreaptă a credinței în Mântuitorul Hristos, dar păgânii, închinători la idoli, l-au bătut cu pietre ca pe un alt Ștefan. Din acest motiv, a mers și a propovăduit cuvântul Evangheliei lui Hristos în Magnezia, dar, fiind prins de păgâni, a fost cumplit chinuit de aceștia până ce, sfârșit de puteri, și-a dat sufletul în mâinile Domnului.

Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Proroc Iona, fiul lui Amitai. Către acest Iona a fost cândva cuvântul Domnului, Care i-a zis: „Scoală-te şi du-te în cetatea cea mare a Ninivei şi propovăduieşte acolo, căci fărădelegile lor au ajuns la faţa Mea” (Iona 1, 2). Dar Iona, temându-se să nu fie omorât de niniviteni, nu s-a dus, ci s-a ascuns în Tarsis, crezând că poate fugi de la faţa Domnului. Pe drum spre Tarsis s-a stârnit o furtună cumplită, iar cei care erau în corabie împreună cu Iona l-au aruncat în mare, iar furtuna s-a potolit. La porunca Domnului, Iona a fost înghiţit de un peşte mare, stând în burta aceluia trei zile şi trei nopţi. Astfel, stând şi rugându-se, şi-a întins palmele sale în chipul crucii şi striga către Domnul în necazul său. Iar Domnul, milostiv fiind, l-a certat pe el, dar morţii nu l-a dat, căci a poruncit chitului să-l scoată afară, iar peştele l-a aruncat pe Iona pe uscat. După aceasta, Prorocul a fost din nou trimis de Dumnezeu la niniviteni să le prorocească pierea. Dar aceia, întorcându-se de la păcatele lor, au fost cruţaţi de Domnul.