Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş; Sfântul Ierarh Ambrozie, Episcopul Mediolanului
Sfânta Filofteia fecioara s-a născut în oraşul Târnovo din Bulgaria şi, rămânând orfană, după mutarea la Domnul a mamei sale, înţelepţită fiind de Duhul Sfânt, a început a lucra cu osârdie faptele cele bune. Curând după moartea mamei sale, tatăl Sfintei Filofteia şi-a luat o altă femeie, care, văzându-i milostivirea, îi făcea neîncetat necazuri, bătând-o şi pornindu-l pe tatăl ei cu mânie asupra sa. Din mâinile tatălui său avea să pătimească moarte Sfânta Filofteia, căci, mergând să-i ducă mâncare în ţarină, îi ieşeau înainte săraci, care îi cereau sfintei milostenie.
Neavând Fericita altceva ce să le dea, le împărţea din bucatele ce se cuveneau tatălui ei. Văzând el lucrul acesta, a aruncat după ea cu barda ce o avea la brâu şi, lovind-o la un picior, sfânta şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Sfântul ei trup a fost aşezat în Biserica Domnească din Curtea de Argeş, prin purtarea de grijă a domnitorului Ţării Româneşti, Radu, cel numit şi Negru Vodă. Tot astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Ambrozie, ales Episcop al Mediolanului pe vremea împăratului Valentinian I (364-375). Acesta s-a născut la Treveri, în Galia (astăzi, Trier, oraş în Germania), iar tatăl său era dregător roman. A propovăduit Evanghelia la marcomani, a scris cărţi împotriva ereziei lui Arie şi l-a avut ca ucenic pe Fericitul Augustin. Sfântul Ambrozie l-a oprit chiar şi pe împăratul Teodosie cel Mare (379-395) să intre în biserică, deoarece împăratul poruncise un măcel mare în Tesalonic. De aceea, în faţa tuturor oamenilor, sfântul i-a dat canon de pocăinţă. A trecut la Domnul în anul 397 şi a fost înmormântat la Mediolan, în biserica ce îi poartă numele până astăzi.
