Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş; Sfântul Ierarh Ambrozie, Episcopul Mediolanului
Sfânta Filofteia fecioara s-a născut în oraşul Târnovo din Bulgaria şi, rămânând orfană, după mutarea la Domnul a mamei sale, înţelepţită fiind de Duhul Sfânt, a început a lucra cu osârdie faptele cele bune. Curând după moartea mamei sale, tatăl Sfintei Filofteia şi-a luat o altă femeie, care, văzându-i milostivirea, îi făcea neîncetat necazuri, bătând-o şi pornindu-l pe tatăl ei cu mânie asupra sa. Din mâinile tatălui său avea să pătimească moarte Sfânta Filofteia, căci, mergând să-i ducă mâncare în ţarină, îi ieşeau înainte săraci, care îi cereau sfintei milostenie.
Neavând Fericita altceva ce să le dea, le împărţea din bucatele ce se cuveneau tatălui ei. Văzând el lucrul acesta, a aruncat după ea cu barda ce o avea la brâu şi, lovind-o la un picior, sfânta şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Sfântul ei trup a fost aşezat în Biserica Domnească din Curtea de Argeş, prin purtarea de grijă a domnitorului Ţării Româneşti, Radu, cel numit şi Negru Vodă. Tot astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Ambrozie, ales Episcop al Mediolanului pe vremea împăratului Valentinian I (364-375). Acesta s-a născut la Treveri, în Galia (astăzi, Trier, oraş în Germania), iar tatăl său era dregător roman. A propovăduit Evanghelia la marcomani, a scris cărţi împotriva ereziei lui Arie şi l-a avut ca ucenic pe Fericitul Augustin. Sfântul Ambrozie l-a oprit chiar şi pe împăratul Teodosie cel Mare (379-395) să intre în biserică, deoarece împăratul poruncise un măcel mare în Tesalonic. De aceea, în faţa tuturor oamenilor, sfântul i-a dat canon de pocăinţă. A trecut la Domnul în anul 397 şi a fost înmormântat la Mediolan, în biserica ce îi poartă numele până astăzi.
