Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca; Sfântul Mucenic Marin cel Bătrân
Sfântul Luca Evanghelistul era grec din Antiohia Siriei. De tânăr deprinsese medicina şi pictura. În căutările sale a devenit ucenic al Apostolului Pavel, care l-a luat apoi să-i fie însoţitor în răspândirea Evangheliei. Luca a luat notiţe şi din aceste însemnări şi alte texte şi tradiţii a alcătuit două cărţi: o „Evanghelie” şi „Faptele Apostolilor”. După moartea Apostolului Pavel la Roma, tradiţia spune că Sfântul Luca a propovăduit Evanghelia cu multă însufleţire în Macedonia şi Dalmaţia, dar mai ales în Grecia, murind în cetatea Teba din Beoţia Greciei. Tradiţia ne mai spune că el este cel dintâi care a zugrăvit icoana Maicii Domnului cu Pruncul, cu meşteşugul zugravilor „în ceară”, dar şi icoanele Sfinţilor Petru şi Pavel.