Naşterea lui Hristos din Fecioara Maria a avut loc în oraşul Betleem în iarna anului 748 de la fondarea Romei, pe când la Roma domnea împăratul Octavian Augustus (31 î.Hr. – 14 d. Hr.), iar în Iudeea
Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi şi făcători de minuni Cosma şi Damian, cei din Roma
Sfântul Leontie s-a născut în sec. al 14-lea în Rădăuţi. A fost tuns în monahism cu numele Lavrentie la Mănăstirea Bogdana, iar mai târziu s-a retras la o sihăstrie în Valea Putnei, unde a avut mulţi ucenici. În anul 1402, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun, este ales episcop al nou înfiinţatei eparhii a Rădăuţilor, unde a păstorit făcând milostenie şi împărtăşind povăţuiri tuturor. S-a retras la bătrâneţe din scaunul episcopal şi a mers la schitul pe care-l întemeiase. Înainte de moarte a cerut să fie tuns schimnic, luând numele Leontie. Sfintele sale moaşte se află în biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi. Tot astăzi pomenim pe Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, care erau din cetatea Romei şi au trăit în zilele împăratului Carin (283-285), fiind fraţi după trup. Erau doctori şi vindecau fără plată, când au fost judecaţi de prigonitori pentru credinţa lor creştină. Eliberaţi la scurt timp, au fost omorâţi cu pietre de dascălul păgân care îi învăţase medicina şi care nu le putea răbda slava pe care o aveau aceştia de la oameni pentru bunătatea lor.