Sfântul Cuvios Pavel Tebeul a trăit în secolele 3 şi 4, fiind considerat primul ascet care s-a retras în „cele mai dinăuntru ale pustiului”, primul eremit sau pustnic. El era egiptean, din Tebaida de Sus,
†) Sfinţii Ierarhi Varlaam, Mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului; Sfinţii Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului
Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (†1657), s-a născut în jurul anului 1590 în Moldova. Numele său de botez a fost Vasile. De tânăr s-a călugărit la Schitul Zosin din Valea Secu, unde a şi deprins carte, învăţând limbile slavonă şi greacă. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, Cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele cărţilor, traducând „Scara” Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale, a fost ridicat la treapta de arhimandrit. În anul 1632 a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei. A înfiinţat prima tipografie din Moldova, în anul 1640, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. A pregătit lucrările cunoscutului Sinod de la Iaşi, din anul 1642, unde a fost adoptată Mărturisirea de credinţă a Mitropolitului Petru Movilă al Kievului. Astăzi pomenim și pe Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu, contemporan cu Sfântul Varlaam şi născut în zona Vrancei. A fost dus de Varlaam la Mănăstirea Râşca şi călugărit în anul 1630. După ce Varlaam a ajuns mitropolit, l-a mutat pe Ioan la Mănăstirea Secu. În 1667 a fost ales Episcop al Huşilor, iar în 1674, Episcop al Romanului. S-a mutat la Domnul în 1685, fiind înmormântat la Mănăstirea Secu. Tot astăzi pomenim și pe Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, care a participat la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325).





