Sfântul Teotim a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mare (378-395) în Sciţia Mică sau Dobrogea de astăzi şi era Episcop al Tomisului. El se bucura de atâta cinste în rândul hunilor barbari din regiunea
Sfinții Mucenici Ermie, Eusebiu și Haralambie
Sfântul Ermie a trăit pe vremea împăratului Antonin (138-161), în cetatea Comane, ducând viață ostășească, fiind mare la stat și cărunt de bătrânețe. Deci, fiind prins pentru mărturisirea lui Hristos, a fost dus înaintea dregătorului Sebastian, care îl silea să se lepede de credința sa. Sfântul Ermie rămânând statornic și mărturisind cu mult curaj pe Iisus Domnul, din porunca dregătorului i-au zdrobit fălcile, i-au despuiat obrajii și i-au scos dinții. Apoi, păgânii aprinzând un cuptor l-au aruncat în mijlocul flăcărilor, dar sfântul a ieșit de acolo nevătămat. Văzând aceasta, i-au dat să bea otrăvuri, dar rămânând sănătos, a adus la adevărata credință pe cei ce le pregătiseră, cărora, mărturisind și ei pe Hristos Dumnezeu, li s-au tăiat capetele. Sfântului Ermie, după ce i-au scos ochii și l-au spânzurat trei zile cu capul în jos, i-au tăiat capul, primind astfel cununa muceniciei din mâinile Domnului Iisus Hristos.