Sfântul Apostol Filip s-a născut în Betsaida, un oraș din regiunea Galileei, renumit pentru pescuit și pentru populația sa mixtă de evrei și neevrei, fiind unul dintre cei doisprezece Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, așa cum ne este relatat în Evanghelia lui Ioan (1, 43). Încă din copilărie, a primit o educație aleasă din partea părinților săi, fiind influențat de tradițiile iudaice și format în cunoașterea Legii şi a tradițiilor religioase. Alături de alți apostoli precum Petru și Andrei, a avut o chemare directă din partea Mântuitorului Hristos, subliniind rolul său de pionier în răspândirea mesajului mesianic.
Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul“ va fi sfinţită astăzi
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu alţi ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii noastre, vor sfinţi astăzi pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ” din curtea Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ. Târnosirea sfântului altar al Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” a avut loc pe 12 octombrie 1997.
Demersurile pentru ridicarea Bisericii „Sf. Ioan Iacob de la Neamţ” au început în anul 1993, după inaugurarea Academiei „Sf. Ioan Iacob”.
Locul pe care se află astăzi impunătorul sfânt lăcaş a fost sfinţit pe 5 august 1994, de PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, care a aşternut în cartea de onoare a seminarului următoarele gânduri: „Binecuvintează, Doamne, pe toţi cei care vor contribui la zidirea Bisericii «Sf. Ioan de la Neamţ» de lângă Seminarul Teologic Neamţ, pentru ca acest sfânt lăcaş să fie laborator de înviere pentru suflete şi oglindă a frumuseţii evlaviei izvorâtă din credinţa dreaptă. Binecuvintează, Doamne, pe toţi cei care iubesc frumuseţea casei Tale, Sfânta Biserică! Binecuvintează, Doamne, pe toţi cei care caută sfinţenia vieţii şi o arată în faptele bune izvorâte din har şi credinţă. Binecuvintează, Doamne, pe toţi românii care urmează pilda voievozilor ctitori de altare sfinte şi porţi ale cerului deschise pe pământul patriei, pentru a coborî harul în inimi şi a înălţa neamul românesc în veşnicia slavei Tale”. Patriarhul Daniel a dorit ca noul lăcaş de rugăciune să fie un aşezământ care să reprezinte „o casă nouă” pentru primirea moaştelor Sfântului Ioan Iacob. De zidirea bisericii s-a ocupat pr. prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului „Veniamin Costachi”, şi pr. prof. Vasile Ignatescu, împreună cu întreg colectivul de profesori ai şcolii. „PF Părinte Patriarh, auzind de intenţia noastră de a ridica un sfânt lăcaş în curtea seminarului, s-a bucurat, pentru că de mai mult timp Preafericirea Sa dorea să găsească un loc în zona Mănăstirii Neamţ unde să se ridice o biserică pentru aducerea moaştelor Sf. Ioan Iacob. Aceasta pentru că Sf. Ioan Iacob a fost călugărit la Mănăstirea Neamţ, iar de aici a plecat să viziteze locurile sfinte, unde a rămas până ce a plecat la Domnul. Preafericitul ne-a indicat ca noua biserică să fie construită în aşa fel încât să fie o casă nouă pentru Sf. Ioan Iacob. Noi am reuşit să ridicăm această biserică prin grija Sf. Ioan Hozevitul”, a spus pr. prof. Ioan Mihoc, directorul seminarului.
Altarul sfântului lăcaş, târnosit în urmă cu 12 ani
Lucrările la Biserica „Sf. Ioan Iacob” s-au concretizat după îndelungi eforturi financiare şi materiale într-o frumoasă catedrală, al cărei sfânt altar a fost sfinţit pe 12 octombrie 1997 de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, de vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, de PF Daniel, la vremea respectivă Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de un ales sobor de arhierei, în prezenţa unui număr mare de stareţi, preoţi şi credincioşi. Acest moment s-a legat de împlinirea a 500 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Neamţ. Altarul paraclisului de la demisolul bisericii, cu hramul „Sf. Vasile cel Mare”, a fost târnosit de către PF Daniel în anul 2005, la slujba Privegherii închinată sărbătorii Sfântului Ioan Iacob. În demisol se află în prezent racla destinată moaştelor Sf. Ioan Iacob de la Neamţ împreună cu diferite obiecte care au aparţinut Sfântului, oferite de PF Daniel în anul 1995, care la rândul lor au fost primite de la ucenicul Sf. Ioan, ieromonahul Ioanichie Pârâiala, prin ierom.Visarion Bârsan, care a vieţuit o vreme în Mănăstirea „Sf. Gheorghe Hozevitul” din Hozeva, Ierusalim. Părticica din moaştele Sf. Ioan Iacob de la Neamţ (degetul mic) a fost dăruită de către Patriarhia Ierusalimului la 14 octombrie 1992, când s-a făcut proclamarea solemnă a canonizării Sfântului şi a fost adusă la Iaşi de către doi delegaţi ai patriarhului Ierusalimului. În anul 2002, la hramul Bisericii „Sf. Ioan Hozevitul”, IPS Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei a dăruit Ceaslovul Sfântului, carte tipărită la Mănăstirea Neamţ, de care Sfântul nu s-a despărţit niciodată şi pe care se pot descifra până astăzi urmele degetelor şi lacrimilor lui. „Biserica pe care PF Daniel a dorit să o închine Sf. Ioan Iacob de la Neamţ este în stadiul de finalizare, cu o pictură foarte frumoasă, executată de maestrul Vasile Buzuloiu împreună cu ucenicii lui. Darurile pe care le-a dăruit Preafericirea Sa acestei biserici, camilafca, metaniile, degetul Sfântului, fac din acest sfânt lăcaş un loc în care pelerinii vin cu multă evlavie, aducând slavă lui Dumnezeu”, a amintit pr. prof. Ioan Mihoc.
Pictura bisericii, impresionantă prin tematica tradiţională
Lucrările de pictură în tehnica fresco a sfântului lăcaş au fost realizate de pictorul Vasile Buzuloiu şi de ucenicii lui, între anii 1998-2003. Pictura are o tematică tradiţională, în interiorul bisericii fiind reprezentaţi atât sfinţii din Răsărit, cât şi cei din Biserica universală de până la 1054. În partea din faţă a bisericii, în exterior, este lucrată în mozaic icoana hramurilor nemţene, în mijloc icoana cu Schimbarea la Faţă, în partea stângă este icoana Sf. Ioan Iacob Hozevitul, iar în partea dreaptă se află icoana Sf. Cuv. Teodora de la Sihla. Tot la intrarea în sfântul lăcaş mai sunt lucrate în mozaic icoane ale altor sfinţi români. „În prezent se efectuează lucrări de pictură la pridvorul bisericii, iar ulterior vom continua cu pictarea în tehnica fresco la exteriorul sfântului lăcaş. Vor fi două tematici: tema luminii (de ex. „Hristos în lumina taborică”, „Lumina Învierii”) şi tema muntelui (de ex. „Moise pe munte”, „Avraam pe Muntele Moria”. În ocniţele de sub streaşină vor fi pictaţi sfinţi români, iar în partea de jos vor fi pictate cele două teme amintite”, a explicat pr. prof. Ioan Mihoc. Catapeteasma sfântului lăcaş este sculptată în lemn de stejar de către meşterul Gafton Dumitru din Târgu Neamţ, în timp ce pictura de pe iconostas este realizată de către monahul Mihail Gheatau, fiind de fapt donaţia Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iaşi. După cum ne-a spus pr. prof. Ioan Mihoc, Biserica „Sf. Ioan Iacob Hozevitul” se diferenţiază de celelalte lăcaşuri de cult ştefaniene, prin turlele care simbolizează Sfânta Treime.
Casa de Pelerinaj „Ierusalim Hozeva”
În anul 2001, a început construirea Casei de Pelerinaj „Ierusalim Hozeva”, pentru primirea oaspeţilor din ţară şi străinătate. Clădirea, proiectată în formă de cruce, cuprinde spaţii de conferinţe, de cazare, de masă şi un paraclis. Casa „Ierusalim Hozeva” este disponibilă atât pentru organizarea sărbătoririi Crăciunului sau a Sfintelor Paşti, cât şi pentru conferinţe, simpozioane sau pentru diverse aniversări ocazionale. Prin poziţionarea sa în acest cadru, turiştii dispun de posibilitatea efectuării unor drumeţii spre mănăstirile din zona Neamţului.