121 de scenarii pentru ieşirea Iaşului din anonimat

▲ Consilierii locali au aprobat ieri strategia de dezvoltare a Iaşului până în 2020, numele acesteia fiind „Iaşi, oraş al inspiraţiei“ ▲ Olandezii au întocmit trei scenarii de dezvoltare şi au propus 121 de proiecte prioritare pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului ▲ Primul lucru pe care îl recomandă olandezii este realizarea unui brand al Iaşului, deoarece în ziua de astăzi imaginea unui produs este mai scumpă decât produsul în sine ▲ Printre ideile de proiecte propuse de olandezi se numără amenajarea pivniţelor din Iaşi, a malurilor Bahluiului, dar şi realizarea unei bune infrastructuri informatice şi rutiere sau aeriene ▲

După îndelungi dezbateri în cadrul unei şedinţe extraordinare, consilierii locali municipali au aprobat, ieri, strategia de dezvoltare a oraşului Iaşi. Deşi doar 14 consilieri au votat în favoarea strategiei, restul de voturi fiind abţineri (7 voturi) sau voturi împotrivă (2), strategia a fost aprobată, urmând ca municipalitatea să ţină cont de ea până în anul 2020. Strategia a fost întocmită de firma olandeză Haute Europe şi poartă numele de „Iaşi, oraş al inspiraţiei“, fiind rezultatul câtorva luni de muncă de cercetare şi analiză a situaţiei din prezent a oraşului Iaşi, dar şi a trecutului, pentru a putea creiona o serie de proiecte care să schimbe în bine viitorul oraşului.

Alături de strategia pe următorii 13 ani, firma olandeză a întocmit şi 121 de proiecte, considerate prioritare pentru Iaşi, pe care municipalitatea va trebui să la materializeze. În studiul lor, olandezii au stabilit trei politici de dezvoltare a oraşului, la care se adaugă o a patra, care le înglobează practic şi pe celelalte trei.

Primele trei scenarii pentru Iaşi

1 - Oraş al serviciilor, bazat pe cunoaştere: dezvoltarea unei economii bazate pe tehnologii informaţionale şi servicii de cunoaştere,

2 - Oraş al comerţului interregional: folosind la maximum poziţia de frontieră cu UE şi

3 - Oraş industrial modern: extinderea poziţiei puternice pe care oraşul o are în unele domenii ale producţiei către alte domenii ale lanţului de producţie.

La aceste trei scenarii sau axe de dezvoltare, se adaugă o a patra axă, turismul, care va trebui dezvoltat de municipalitate indiferent de scenariul adoptat. „Ţinta acestor scenarii este dezvoltarea economică a oraşului Iaşi şi toate au ca bază de plecare potenţialul existent la nivel local. Scenariile au fost discutate cu organizaţii şi firme care au sediul în Iaşi şi nu au fost propuse într-o viziune de excludere reciprocă. În vreme ce scenariul 1 se bazează pe dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, scenariul 2 este focalizat în principal pe comerţul interregional, iar scenariul 3 pe dezvoltarea unei industrii prelucrătoare moderne. Dezvoltarea turismului va fi parte a tuturor celor trei scenarii deja expuse, dat fiind că Iaşul are un mare potenţial turistic, iar dezvoltarea turismului este considerată o opţiune «fără regrete». numărul mare de universităţi oferă un argument puternic pentru continuarea dezvoltării din acest sector“, se arată în analiza întocmită de cei de la Haute Europe.

Industrii bazate pe cunoaştere

Scenariul privind serviciile bazate pe cunoaştere înseamnă crearea de linii rapide de comunicare între întreprinderi, care sunt de o importanţă vitală pentru decizii de investiţii, de aceea, dezvoltarea infrastructurii de IT este foarte importantă. De asemenea, este nevoie de un proiect de educare în masă pentru internet şi e-business adresat întreprinzătorilor şi populaţiei, precum şi distribuirea şi accesul la infrastructura broadband, adică internet de mare viteză. Specialiştii olandezi au ţinut cont aici de potenţialul Iaşului, asigurat de numărul mare de studenţi şi al facultăţi de profil din Iaşi, zona IT fiind cunoscută bine, însă insuficient dezvoltată.

Oraş comercial interregional

În cel de-al doilea scenariu, de oraş comercial interregional, realizatorii studiului au luat în calcul poziţia municipiului Iaşi, respectiv de oraş la frontiera de est a Uniunii Europene. În plus, realizatorii studiului au observat că cel mai important drum naţional din zonă este Bucureşti-Suceava, care, însă, este la o distanţă relativ mică faţă de Iaşi, anume, la 75 de kilometri. Întrucât nu există o infrastructură suficient de bună în Iaşi, specialiştii de la Haute Europe au ajuns la concluzia că oraşului Iaşi i-ar fi mai dificil să dezvolte afaceri internaţionale, în schimb, Iaşul ar putea deveni un important centru interregional.

„Poziţia strategică a oraşului Iaşi, fiind elementul crucial pentru dezvoltarea comerţului internaţional, este puţin favorabilă. Principalele drumuri internaţionale nu trec prin Iaşi. Oraşe ca Paşcani, Roman şi Bacău au o poziţie mai favorabilă cu privire la infrastructura drumurilor. Poziţia Iaşului depinde enorm de noi evoluţii în ceea ce priveşte drumurile (autostrăzi noi spre Oradea şi Bucureşti), căile ferate (modernizarea acestora), transportul aerian (creşterea aeroportului şi un număr mai mare de zboruri naţionale şi internaţionale). Cu privire la comerţ, oraşul Iaşi ar trebui să se concentreze asupra funcţiei sale regionale în estul Carpaţilor şi a celei de poartă către Moldova şi Asia (cu ajutorul drumurilor, căilor ferate, transportului aerian). La momentul actual, livrările la scadenţă sunt imposibile din cauza poziţiei geografice. Prin construcţia noilor autostrăzi la vest şi a noului aeroport, vor avea loc noi schimbări în comerţ şi transport“, se arată în raportul celor de la Haute Europe.

Tendinţe şi evoluţii pentru comerţ şi transport

Totodată cu acest scenariu de dezvoltare, reprezentanţii firmei olandeze au prezentat şi care sunt tendinţele în ceea ce priveşte transportul şi comerţul din zonă. Astfel, susţin olandezii, globalizarea şi internaţionalizarea economiei duce la creşterea competiţiei, apoi, livrările devin mai dese datorită clienţilor mai solicitanţi. O altă tendinţă observată este aceea că se încearcă o reducere a timpului de transport, prin optimizarea unei reţele de centre de distribuţie regională. O altă tendinţă este şi deplasarea spre est a producţiei (din Europa de Vest la Europa de Est), ceea ce înseamnă că va fi şi o dezvoltare a logisticii.

Iaşi, centrul comerţului regional

Realizatorii acestui scenariu susţin că oraşul deţine o reţea de drumuri, căi ferate şi transport aerian, care servesc drept conexiuni spre destinaţii în România şi Europa. Sectorul logisticii conduce economia. Drumurile directe la/de la Bucureşti, Transilvania şi Constanţa uşurează aducerea bunurilor de consum în regiune. Enormul parc de logistică, situat la şoseaua de centură a oraşului, încurajează dezvoltarea şi acordă suficient spaţiu pentru companiile interesate. Drumul direct către aeroport facilitează folosirea oraşului Iaşi pentru trecerea de la transportul aerian la cel rutier. Noile autostrăzi ce duc la Oradea şi Bucureşti deschid pieţe noi în Europa de Vest şi Sud-est. Chiar aeroportul Iaşi a evoluat într-o aerogară enormă de mărfuri a regiunii de nord-est, dezvoltând o piaţă de nişă, privind nu numai spre vest, ci şi spre est. Zborurile zilnice în/din Ucraina, Moldova, Rusia şi Kazakhstan acordă regiunii o poziţie puternică în ceea ce priveşte transportul aerian de la est la vest. Vama este relocată în partea de est a oraşului pentru ca maşinile de mare tonaj să nu mai traverseze centrul oraşului.

Conexiunile drumurilor sunt îmbunătăţite şi duc la constituirea unui terminal de încărcături la frontiera de est a oraşului. În primul rând, transportul feroviar are o focalizare regională, dar având în vedere dezvoltarea economiei în Moldova şi Ucraina, gara feroviară de est va deveni punctul de transfer între est şi vest. Transferul de la încărcături la ecartamentul rusesc larg se desfăşoară simplu şi repede.

Oraş industrial modern

Cel de-al treilea scenariu prezentat de firma Haute Europe municipalităţii ieşene se referă la viitorul Iaşi, drept un oraş industrial modern. Pentru acest scenariu, realizatorii studiului au luat în calcul în primul rând tradiţia îndelungată în ceea ce priveşte industria, în special pe parcursul secolului XX. Un alt aspect de care s-a ţinut seamă a fost că 36% dintre angajaţii oraşului lucrează în sectorul industrial. „Având la îndemână informaţia şi statisticile existente, este dificil de a judeca care dintre părţile sectorului de producţie ocupă o poziţie puternică. Pe bază de interviuri, cel mai mare potenţial de creştere îl are producţia mecanică şi electronică, industria alimentară şi textilă. Mulţi angajaţi au o experienţă îndelungată în sectorul industrial şi sunt obişnuiţi cu industria de «construcţie» sau de «producţie»“, se arată în scenariul prezentat de olandezii de la Haute Europe. Un alt aspect care a fost luat în calcul în momentul în care a fost prezentat acest scenariu este şi de faptul că în Iaşi există suprafeţe industriale mari în partea de est a oraşului. În plus, există multe locaţii pentru reconstrucţie, atât timp cât vânturile de vest suflă aerul poluat departe de oraş. De asemenea, au observat olandezii, drumurile ce duc din împrejurimile oraşului în oraş sunt bune. Conexiunile către alte regiuni ale României ar putea fi îmbunătăţite. De la/până la zona industrială poţi ajunge cu tramvaiul, iar conexiunile feroviare există, chiar dacă nu sunt bine păstrate, ceea ce permite dezvoltarea Iaşului ca oraş industrial.

Turismul, parte integrantă din toate scenariile

Dezvoltarea turismului face parte din toate cele trei scenarii, întrucât Iaşul are un potenţial considerabil pentru aceasta şi deoarece turismul este o opţiune „fără regrete“. Combinaţia bogatului tezaur cultural existent cu evenimentele anuale, cu peisajul ambiant atractiv, cu staţiunile balneare prezente etc. dă posibilitatea dezvoltării sectorului de turism.

Principalul motiv de care s-a ţinut seamă când olandezii au propus dezvoltarea turismului ieşean este patrimoniu cultural bogat, adică bisericile, palatul, mănăstirile, teatrele şi alte monumente istorice, Iaşul fiind capitala culturală a României. În plus, evenimentele anuale, cum ar fi pelerinajul cu peste 1 milion de vizitatori sau săptămâna modei (fashion week), dau un motiv în plus municipalităţii să aleagă turismul drept un motor de dezvoltare social economică. Peisajul înconjurător atrăgător cu coline, lacuri şi păduri oferă încă o bază pentru dezvoltarea serviciilor în turism.

La fel, numeroasele conferinţe (medicale, de modă, etc.) care sunt organizate în cursul anului în Iaşi sunt o dovadă că oraşul este atrăgător din punct de vedere turistic. La acestea se adaugă şi disponibilitatea hotelurilor şi a restaurantelor bune, deşi numărul paturilor în centrul oraşului este mic (dificultate în a găsi camere libere la hotelurile bune).

Aceiaşi specialişti au recomandat municipalităţii ca pivniţele subterane din oraş să devină un punct de atracţie turistică, acestea urmând să atragă, cu siguranţă, un impresionant număr de turişti străini.

Comerţul depinde de infrastructură

Comerţul interregional se dezvoltă printr-o reţea largă, de infrastructură, prin drumuri, căi ferate şi transport aerian. Municipalitatea va investi foarte mult într-o astfel de infrastructură şi caută noi parteneriate publice sau private pentru a finanţa aceste creşteri. Municipalitatea (şi administraţia locală, regională şi naţională) va fi implicată în mod activ pentru a crea cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea economică. Împreună, încearcă să atragă diferite companii în Iaşi. Aceasta presupune ca Guvernul să fie stabil şi activ la toate nivelele. Aeroportul se dezvoltă în direcţia unui centru logistic, fixându-şi atenţia îndeosebi asupra bunurilor de consum şi produselor care au un ciclu de viaţă relativ scurt.

Păreri pro şi contra la dezbaterea publică de ieri

Şedinţa extraordinară de ieri a fost precedată de o dezbatere publică, la care au fost invitaţi reprezentanţii universităţilor, ai mediului de afaceri, politicieni şi ai societăţii civile din Iaşi, şi în cadrul căreia, cei invitaţi au avut ocazia să îşi spună părerea despre planul de dezvoltare propus de olandezi. Chiar dacă proiectul a fost aprobat, numeroşi consilieri sau oameni politici ori de afaceri şi-au exprimat nemulţumirea faţă de strategia Iaşului. Prezent la dezbatere, senatorul Dan Cârlan i-a acuzat pe olandezi că nu au ţinut cont de dezvoltarea oraşului prin înglobarea comunelor din jur. „În urmă cu trei ani s-a votat proiectul zonei metropolitane, care prevedea extinderea oraşului spre localităţile din jur. Acest lucru nu îl văd în strategia de acum. Votarea acestui proiect înseamnă semnarea certificatului de deces al proiectului cu zona metropolitană. Dumneavoastră aţi văzut dezvoltarea oraşului strict între graniţele sale administrative, fără să ţineţi cont de tendinţa de extindere. Practic, obligaţi oraşul să se întoarcă la graniţele sale de la Dancu, Tomeşti sau Miroslava“, a spus senatorul Dan Cârlan. La problema ridicată de senatorul democrat, a răspuns consilierul local Ionel Oancea, care i-a explicat că este imposibil să faci o strategie a oraşului în care să fie prevăzută extinderea pe teritoriul altor localităţi.

„Aceasta este strategia de dezvoltare a oraşului Iaşi, nu a zonei. Dacă am fi vrut să facem o strategie a zonei, ar fi trebuit să avem întâlniri cu reprezentanţii acestor localităţi şi să facem un proiect comun, nu aşa, de capul nostru“, a spus Ionel Oancea.

De asemenea, senatorul Cârlan a acuzat Primăria că a apelat la olandezi pentru a face o strategie, deşi aceştia nu cunoşteau oraşul. „Îi felicit pe domnii de la Haute Europe că au încasat un sfert de milion de euro pentru studiul făcut, că ne-au spus pe unde curge Bahluiul“, a spus Dan Cârlan.

Primarul Gheorghe Nichita a răspuns senatorului că iniţial a vrut să întocmească strategia în colaborare cu universităţile din Iaşi, însă cei invitaţi la discuţii au renunţat până la urmă la această idee. „Am avut o serie de întâlniri pe această temă, însă până la urmă oamenii invitaţi au renunţat să mai vină pentru că era mult de muncă. Apoi, cei din mediul de afaceri au spus că trebuie găsită o formulă prin care să fie plătiţi. Întrucât ideea nu a mai putut fi dusă la capăt, iar oraşul are nevoie de o strategie, am scos-o la licitaţie, iar firma olandeză a fost câştigătoare“, a spus primarul Gheorghe Nichita.

„Se vinde mai scump numele decât produsul“

De o părere bună a fost consilierul liberal Camelia Gavrilă, care a spus despre strategie că, deşi a fost plătită, ea este binevenită. „Este bine că a fost făcută o analiză de către o firmă străină, deoarece este una obiectivă. Este o imagine externă şi cred că este mai bună decât una pe care ne-am fi făcut-o noi, chiar dacă am dat această sumă de bani“, a susţinut înainte de vot consilierul Cameila Gavrilă. Totuşi, când a venit vorba de vot, consilierul liberal s-a abţinut.

Consilierul Vasile Munteanu i-a lăudat pe olandezi că pe primul loc între proiectele pe care ar trebui să le dezvolte Iaşul este brandul Iaşului. „Trăim într-o societate în care se vinde mai scump numele unui produs decât produsul în sine. Trebuie să avem un brand“, a spus Vasile Munteanu.

▲ Cele zece proiecte care ar trebui dezvoltate de Primărie

Pentru cele trei scenarii de dezvoltare social economică, au fost propuse 121 de proiecte pe care Iaşul ar putea să le dezvolte în perioada următoare. Dintre acestea, au fost selectate 10 proiecte drept prioritare pentru Iaşi, ce ar urma să fie finanţate în perioada imediat următoare. Primul proiect este realizarea unui brand al municipiului Iaşi, apoi un proiect de dezvoltare în masă în domeniul internetului şi afacerilor electronice pentru antreprenori. Al treilea proiect ar fi distribuirea şi accesul la infrastructura broadband, adică internet de bandă largă. Al patrulea proiect ar fi crearea unui incubator de afaceri pentru industria alimentară, realizarea unui plan de dezvoltare turistic, realizarea terminalului cargo al aeroportului din Iaşi şi parcul de logistică necesar. Al şaptelea proiect propus ar fi realizarea unui plan de dezvoltare urbană. Al optulea proiect ar fi conceperea şi construirea locurilor de parcare în oraşul Iaşi, al nouălea proiect, de renovare a oraşului prin activitatea socială, iar ultimul proiect este de dezvoltare a serviciilor eficiente şi calitative de e-guvernare în colaborare cu instituţiile comerciale şi academice. De asemenea, reprezentanţii firmei olandeze au mai spus că o idee de proiect este amenajarea malurilor Bahluiului, pentru a crea o identitate proprie oraşului. Potrivit olandezilor, malurile ar putea fi amenajate fie cu baruri şi terase, fie cu parcuri care să fie exploatate.