Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
134 de ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Andrei Şaguna
Astăzi, 16 iunie, se împlinesc 134 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mitropolitului Ardealului, Andrei Şaguna. Andrei Şaguna a fost Mitropolitul Ardealului între anii 1864 - 1873, după ce din iunie 1846 până în decembrie 1847 fusese „vicar general“ al Episcopiei Ardealului. În anul 1848, a fost ales episcop. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional-bisericesc sârb din Karlovitz, prin sinoadele eparhiale formate din clerici şi mireni convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi 1864. La nivel cultural, a organizat învăţământul elementar şi mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. La sfârşitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de şcoli „poporale“, un liceu cu 8 clase la Braşov, cu şcoală reală-comercială la Braşov, un gimnaziu cu 4 clase la Brad. La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale şcolare. La Sibiu, cursurile de teologie au fost ridicate de la 6 luni la un an, iar în 1953 a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic la Sibiu, cu două secţii teologice (doi, apoi trei ani de studii) şi pedagogică (doi, apoi trei ani de studii), cumpărând câteva case pentru nevoile şcolii şi internatului. Pentru studenţii teologi şi preoţi, a tipărit o serie de manuale didactice - lucrate de el însuşi sau de profesorii institutului, a trimis numeroşi tineri la studii de specializare la Universităţile din Austria şi Germania, cu burse oferite din fondurile şi fundaţiile create de el. A avut un rol însemnat în întemeierea şi organizarea Asociaţiei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ (Astra), fiind primul ei preşedinte (1861 - 1866). A iniţiat ziarul „Telegraful Român“ (1853), care apare şi azi.
Ca om politic, a îndeplinit un rol de seamă în anii 1848-1849. A fost preşedinte al Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la BIaj, a fost membru în Senatul imperial din Viena, deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice a românilor de la Sibiu şi al Congresului naţional al românilor de la Alba lulia. Îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor, ctitor al bisericii din Guşteriţa, lângă Sibiu, Andrei Şaguna a fost şi membru de onoare al Academiei Române, dar şi preşedinte de onoare al Societăţii „Transilvania“ din Bucureşti.