14 preoţi nou hirotoniţi au devenit duhovnici

Ieri, 27 martie 2009, în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor a avut loc slujba de hirotesie întru duhovnic a 14 preoţi nou hirotoniţi Slujba de hirotesie a fost săvârşită de PF Părinte Patriarh Daniel în Paraclisul patriarhal cu hramul „Sfântul Gheorghe“ şi „Sfânta Parascheva“

După slujba hirotesiei, Părintele Patriarh le-a ţinut viitorilor duhovnici un cuvânt de învăţătură în care a îndemnat pe tinerii preoţi ca în scaunul duhovniciei să ia aminte pentru a fi „buni părinţi duhovniceşti, învăţători şi în acelaşi timp rugători pentru cei care se pocăiesc şi care doresc să îşi schimbe viaţa şi să primească iertarea păcatelor, unindu-se cu Hristos Domnul, doctorul sufletelor şi al trupurilor prin Sfânta Împărtăşanie. Este o responsabilitate foarte mare aceea de a ajuta la creşterea duhovnicească a celor care sunt botezaţi în numele Preasfintei Treimi şi care au primit pecetea darurilor Duhului Sfânt. Aceste daruri sunt date la botez, pentru ca împreună cu creşterea fizică a copilului să se realizeze şi o creştere duhovnicească a omului toată viaţa. Această creştere duhovnicească înseamnă o cultură a sufletului în iubirea şi lumina Preasfintei Treimi, având ca o lumină netrecătoare, veşnică, Evanghelia iubirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos“.

Duhovnicul,călăuză către Hristos

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat noilor păstori de suflete că duhovnicul este o călăuză către Hristos. „Duhovnicul este un povăţuitor, un învăţător, dar şi un rugător, pentru că foarte adesea oamenii ştiu ce au de făcut, dar nu au puterea duhovnicească suficientă“, a spus Patriarhul României. Părintele Patriarh a arătat, de asemenea, că în slujba de hirotesie se evidenţiază importanţa darului iertării păcatelor, care vine de la Hristos Domnul, iar acesta „se dăruieşte aceluia care este părinte duhovnicesc. A fi părinte duhovnicesc înseamnă a avea grijă ca acei încredinţaţi spre mântuire să crească duhovniceşte, să fie păziţi, să fie îndrumaţi şi să fie aduşi la maturitate, la această îmbinare între libertate şi responsabilitate în faţa lui Dumnezeu. Aşa după cum părinţii după trup sunt responsabili de sănătatea şi de viaţa copiilor pe care Dumnezeu i-a dăruit, tot aşa părinţii duhovniceşti sunt responsabili de mântuirea veşnică a celor încredinţaţi lor spre păstorire“.

Tinerii, prioritate pastorală

Preafericirea Sa a spus noilor duhovnici că această taină a schimbării, a înnoirii vieţii duhovniceşti este cultivată, întreţinută, susţinută şi propovăduită de către duhovnic şi a subliniat, de asemenea, că prioritari în activitatea pastoral-misionară a duhovnicului în zilele noastre sunt tinerii, care simt vidul spiritual al vremurilor noastre. „Este nevoie ca duhovnicii să organizeze cu tinerii întruniri despre importanţa spovedaniei şi despre importanţa iertării păcatelor, despre importanţa menţinerii legăturii cu duhovnicul. Grija pentru ca aceşti tineri să fie apropiaţi de biserică trebuie să fie una permanentă. Nu putem aştepta totdeauna doar ca lumea să vină la noi, trebuie să mergem şi noi spre tineri, spre casele unde vedem că părinţii nu se mai pot ocupa de copii. Trebuie să avem grijă să ascultăm pe tineri şi să le ieşim în întâmpinare. Ei trebuie să vadă în preot nu o persoană care-i sperie, ci care este mai aproape, uneori, chiar decât proprii părinţi“, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

Preafericitul a înmânat apoi fiecărui preot în parte Certificatul de duhovnic, fără de care nici un slujitor nu poate săvârşi Taina Spovedaniei.

Acest certificat dă dreptul persoanei menţionate să exercite slujirea de duhovnic cât timp se află sub ascultare ca-nonică faţă de chiriarhul locului şi săvârşeşte cele ale duhovniciei potrivit sfintelor canoane ale Bisericii Ortodoxe.