151 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, la Patriarhie

▲ Unirea Principatelor Române de la 1859 a fost sărbătorită la Catedrala patriarhală ▲ Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a săvârşit, după Sfânta Liturghie, un Te Deum ▲

Ieri, 24 ianuarie, la 151 de ani de la Unirea Principatelor Române, care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei, mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti şi toţi făuritorii Unirii Principatelor Române. La finalul Sfintei Liturghii, PS Varlaam Ploieşteanul a săvârşit un Te Deum. Astfel de rugăciuni de pomenire s-au săvârşit în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi din străinătate.

„Am adus mulţumire lui Dumnezeu pentru acest mare dar al unităţii noastre naţionale. Unitatea unui popor creştin este un dar de la Dumnezeu, după cum un dar de la Dumnezeu este unitatea familiei sau unitatea comunităţii din care facem parte“, a spus PS Varlaam, la finalul slujbei de mulţumire. „Este un miracol cum poporul român, sub cotropirea necontenită a popoarelor barbare, fără a avea o conducere centralizată, şi-a putut păstra credinţa răsăriteană în care a fost botezat de Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip, şi cum a putut păstra tezaurul limbii latine. Este un miracol cum Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, aflate permanent sub stăpâniri sau influenţe străine, au rezistat tuturor“.

PS Varlaam Ploieşteanul a vorbit şi despre lucrarea şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru acest popor „care I-a rămas credincios vreme de 2000 de ani, în ciuda vitregiilor istoriei, Dumnezeu Însuşi pregătind generaţii de cărturari, de patrioţi, de ierarhi şi preoţi luminaţi, care au cultivat limba română, unitatea de credinţă, de civilizaţie, unitatea tradiţiilor şi a obiceiurilor. Le-au cultivat cu riscuri şi cheltuieli enorme, de neînchipuit pentru vremea noastră, prin influenţa tiparului românesc care a răspândit cărţi în toate teritoriile locuite de români, ca daruri făcute de către mitropoliţii Moldovei şi Munteniei limbii româneşti“.

Printre cei mai mari ctitori ai Unirii noastre naţionale de la 1859 îi întâlnim pe mitropolitul Sofronie Miclescu, a continuat Preasfinţia Sa, mitropolit care, în ciuda bătrâneţii, a luptat câţiva ani de zile între 1856 şi 1859 cu guvernul lui Nicolae Vogoride, cu diplomaţia austriacă şi otomană care încerca prin orice mijloace să împiedice realizarea Unirii. Acelaşi lucru s-a întâmplat prin activitatea mitropolitului Nifon al Tării Româneşti, ca şi a altor episcopi. (diac. G. ANICULOAIE)

▲ Parastas la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi

La Iaşi, sărbătoarea a fost marcată printr-un ceremonial militar şi religios.

Programul manifestărilor a debutat în Piaţa Unirii din Iaşi, cu un spectacol de muzică populară, după care a sosit preşedintele Traian Băsescu, alături de alţi demnitari. A fost intonat imnul naţional şi s-au ţinut mai multe discursuri. Pr. Constantin Andrei, protopop al Protopopiatului Iaşi 1, şi pr. Vilie Doroşincă, protopop al Protopopiatului Iaşi 2, au oficiat un Te Deum.

După ce au fost depuse coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi s-a dansat tradiţionala „Horă a Unirii“, mai mulţi demnitari au mers la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“, unde au depus coroane de flori. Aici, Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat slujba de Parastas pentru făuritorii Unirii. Înainte de veşnica pomenire, IPS Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt în care a amintit de „momentul de graţie şi de har“ petrecut în anul 1959 la Iaşi, amintind în acelaşi timp trei dintre problemele pe care le întâmpină poporul român în prezent. „Voievodul Vasile Lupu, voievodul Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza ne spun, printre multe altele, trei lucruri: că Prutul încă există, că milioane de români sunt în căutare de pâine pe alte meleaguri şi că prea puţini copii se mai nasc în familiile românilor. Sunt multe priorităţi pe care cei responsabili în diferite segmente ale societăţii şi le pun ca mandat pentru lucrarea lor. Cred că aceste trei gânduri se cuvin a fi înrădăcinate mai adânc în conştiinţele noastre“, a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. (C. CIOFU)

▲ Aniversarea Unirii la Curtea de Argeş

În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a fost organizată, pe 22 ianuarie, o festivitate în cinstea zilei Unirii Principatelor Române. Momentul aniversar a avut loc la Seminarul Teologic „Neagoe Basarab“ din Curtea de Argeş. La eveniment a fost prezent si Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului si Muscelului, care a declarat pentru Radio TRINITAS: „Este un lucru foarte serios şi foarte bine că această minune din 1859 este, din nou şi din nou, actualizată. Aceasta ne dă o mare bucurie, cunoaştem şi istoria şi ne gândim că suntem nişte feciori ai Ţării Româneşti care ştim să avem recunoştinţă“. Festivitatea se află la a patra ediţie, fiind rezultatul unui parteneriat între Seminarul Teologic «Neagoe Voda Basarab» si Grupul Şcolar Auto din Curtea de Argeş.