165 de ani de „Telegraful Român”

Ziarul „Telegraful Român”, ctitoria de suflet a Sfântului Andrei Șaguna, a împlinit pe 3 ianuarie 165 de ani de apariție neîntreruptă. Aflat „în slujba lui Dumnezeu și a oamenilor”, periodicul sibian editat de Arhiepiscopia Sibiului se înscrie drept cea mai veche publicaţie cu apariţie neîntreruptă din Transilvania.

Periodicul „Telegraful Român” apare neîntrerupt din 3 ianuarie 1853, la Sibiu, fiind ctitoria de suflet a marelui ierarh Andrei Şaguna, cel începător întru toate, gazeta având cea mai lungă biografie şi existenţă din istoria presei româneşti şi chiar din această parte a Europei. Ziarul avea o construcţie clasică, publicând articole de fond, comentarii, ştiri din monarhia austriacă, dar şi din Europa, în general.

Publicaţia a fost gândită ca o gazetă politică, industrială, comercială şi literară, care să ajungă la inimile şi minţile românilor din Ardeal şi de dincolo de fruntariile lui, „aducând un licăr de speranţă şi de bucurie, un sentiment de nobleţe şi de dragoste faţă de valorile perene ale culturii române şi ale spiritualităţii ortodoxe”.

De la Andrei Şaguna şi până în prezent, toţi mitropoliţii Transilvaniei au fost îndrumători direcţi ai ziarului, ei i-au desemnat pe redactori şi au vegheat la păstrarea specificului acestei publicaţii. Alături de ASTRA, a ţinut aprinsă în permanenţă făclia spiritualităţii românilor, oriunde s-au aflat aceştia, şi a militat pentru unitatea lor politică, religioasă şi culturală, fiind oglinda în care se pot urmări destinele românilor, faptele şi dăruirea lor către religia, naţia şi cultura lor naţională, un instrument al asigurării continuităţii româneşti, prin păstrarea şi cultivarea limbii române, a datinilor şi obiceiurilor ancestrale.

În data de 31 octombrie 1852, Episcopul Andrei Şaguna cerea poliţiei din Sibiu şi noului guvernator, Karl von Schwarzenberg, aprobarea pentru tipărirea unui ziar românesc la Sibiu, „pentru ca poporul să fie lămurit asupra adevăratelor sale interese şi trebuinţe şi să i se dea o cultură potrivită cu cerinţele vremii”.

Autorităţile au acceptat, în cele din urmă, şi astfel, la 3 ianuarie 1853, a apărut primul număr al „Telegrafului Român”. ­În acelaşi prim număr a fost publicat Programul - Prenumeraţiunea - ce propunea ferme scopuri educative:
„Tendinţa acestei gazete va fi: a împărtăşi poporului român din politică, industrie, comerciu şi literatură, idei şi cunoştinţe practice, potrivite cu timpul şi măsurate trebuinţelor lui; a-l învăţa ca să-şi cunoască poziţiunea şi drepturile în stat; a-l lumina asupra intereselor care taie în viaţa privată şi publică a lui, şi a-i mişca activitatea puterilor fizice şi morale; a da direcţiune spiritului lui cătră tot ce contribuie la ­înaintarea şi dezvoltarea sa, şi a-l convinge că numai prin îmbunătăţirea stării sale materiale şi morale poate ajunge la cultură şi fericire”.

Titlul ziarului a apărut, dintru început, cu caractere latine. În schimb, materialele aşternute în pagini au fost tipărite în chirilică (slove) până în 1863, când grafica chirilică a fost înlocuită cu cea latină. Dimensiunile iniţiale ale ziarului au fost de 40 x 25 cm, pentru ca mai apoi să ajungă la dimensiuni de 50 x 35 cm. Aşa s-au păstrat până prin anii ‘80 ai secolului XX, când dimensiunile ziarului au fost de 42 x 30 cm, cum sunt şi azi. „Telegraful Român” poate fi citit și pe internet la adresa: telegrafulroman.blogspot.ro.