De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
170 de suflete au curajul să ridice o nouă biserică în satul Ogeşti
De sărbătoarea "Sfinţilor Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena", Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în Parohia Rotăreşti, din cadrul Protopopiatului Beiuş, unde a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, după douăzeci de ani de la vizita ultimului ierarh. În Filia Ogeşti, unde sunt 34 de familii, PS Sofronie a sfinţit piatra fundamentală pentru o nouă biserică. Întâistătătorul Episcopiei Oradiei s-a arătat impresionat de credinţa şi curajul acestora de a zidi o biserică deşi sunt atât de puţini la număr.
Parohia Rotăreşti, Protopopiatul Beiuş, este aşezată pe cursul inferior al văii Dobreşti. Începând cu anul 2000, Parohia Rotăreşti, cu filia Ogeşti, este păstorită cu multă însufleţire de către tânărul şi inimosul preot Cosmin Ionel Lunca, care, împreună cu cele 37 de familii de credincioşi (130 de suflete), a reuşit până în prezent o seamă de lucrări de înfrumuseţare a bisericii şi a casei parohiale: renovarea exterioară a bisericii, construirea unui lumânărar în exteriorul bisericii, introducerea unui sistem modern de încălzire centrală în biserică şi în casa parohială, extinderea, renovarea interioară şi exterioară a casei parohiale. Lucrări asemănătoare s-au desfăşurat şi în Filia Ogeşti, unde părintele Cosmin Ionel Lunca a reuşit schimbarea pardoselii bisericii, vopsirea acoperişului şi introducerea încălzirii centrale. Actualmente, în parohie se derulează un proiect de consolidare a structurii de rezistenţă la biserica monument istoric cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", atestată documentar din anul 1750. Biserica a fost împodobită cu o frumoasă pictură naivă, realizată la începutul sec. al XIX-lea de zugravul Ioan Lopoşan şi renovată în perioada interbelică. Prin semnul Crucii "vom învinge toate greutăţile" Aici a săvârşit Preasfinţitul Părinte Sofronie Sfânta Liturghie arhierească, împreună cu un sobor de 13 preoţi şi patru diaconi. Părintele Episcop a pus în lumină rolul misionar al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, "cei întocmai cu apostolii" şi a accentuat îndeosebi patru fapte ale Împăratului Constantin: acordarea libertăţii de exprimare şi manifestare a creştinismului prin edictul de la Milan, în urma căruia "Biserica a ieşit din catacombe la lumină"; generalizarea duminicii ca zi de odihnă în întregul Imperiu Roman; întemeierea oraşului Constantinopol, ceea ce a creat premisele ca acesta "să devină cea mai strălucită capitală a culturii creştine ortodoxe" şi asumarea de către Constantin a rolului de apărător al dreptei credinţe prin convocarea Sinodului Ecumenic de la Niceea. Sfânta Elena a fost prezentată de Preasfinţitul Sofronie ca mamă şi Împărăteasă rugătoare "care pe lângă evlavie a fost şi o foarte râvnitoare pelerină", descoperind Crucea Mântuitorului şi ridicând biserici "la toate locurile sfinte marcate de prezenţa Mântuitorului sau de evenimente din viaţa Mântuitorului". Chiriarhul Oradiei a arătat că domnia lui Constantin a stat sub semnul Crucii, referindu-se la viziunea acestuia de dinainte de bătălia de la Podul Vulturului, când i s-a arătat pe cer semnul Sfintei Cruci, obţinând, prin victoria repurtată asupra lui Maxenţiu, tronul Imperiului Roman. PS Sofronie a spus că prin acest semn, al Crucii, "vom învinge toate greutăţile şi văzându-l înălţat pe cel mai înalt loc al bisericii, pe cupolă sau pe turlă, ne aducem aminte de biruinţa Sfântului Constantin, ca prevestire a arătării pe cer a semnului Fiului Omului la a doua venire a Mântuitorului". În timpul Sfintei Liturghii a avut loc şi hirotonia diaconului Valer Radu Staniş în treapta preoţiei, acesta urmând să activeze ca preot misionar în Protopopiatul Beiuş, la paraclisul episcopal cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" din Beiuş. Părinte protopop Ioan Balint a adrest cuvânt de bunvenit arhiereului Sofronie referindu-se la credinţa "statornică şi lucrătoare" atât a celor ce acum mai bine de 250 de ani au înălţat biserica satului, cât şi a celor de azi. O biserică la Ogeşti, în vatra satului După săvârşirea Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Sofronie împreună cu soborul de preoţi s-au deplasat în Filia Ogeşti, alcătuită din 34 de familii (170 de suflete), pentru a săvârşi slujba de punere a pietrei de temelie la o nouă biserică cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena". Deşi satul are o biserică din lemn, monument istoric, atestată din anul 1769, situată pe un vârf de deal, necesitatea construirii uneia noi, din zid, se impune din cauza dimensiunilor modeste ale celei vechi, 11 metri lungime şi 4,5 metri lăţime, dar şi a faptului că sătenii doresc amplasarea ei în vatra satului, pentru a putea fi mai accesibilă, în special, persoanelor în vârstă. La sfârşitul slujbei, părintele protopop Balint Ioan a dat citire Hrisovului întocmit cu această ocazie, iar părintele paroh Ionel Cosmin Lunca a mulţumit lui Dumnezeu pentru realizarea acestei dorinţe mai vechi a credincioşilor săi, Preasfinţitului Sofronie pentru binecuvântarea şi osteneala de a fi în mijlocul lor, familiei credinciosului Teodor Turcuş care a donat terenul în suprafaţă de 5,5 ari pentru realizarea construcţiei bisericii, arhitectului Nicolae Trif din Târnăveni, executantul benevol al proiectului bisericii, precum şi altor credincioşi şi donatori care l-au sprijinit în acest demers, spunând: "Încă de la început am încercat să-i conştientizez pe credincioşi cât de mare dar este să închini o biserică lui Dumnezeu. Am tot repetat în biserică ceea ce Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea: că o biserică până la sfinţire este darul oamenilor către Dumnezeu, iar după sfinţire, o biserică este darul lui Dumnezeu pentru oameni". Preasfinţitul Sofronie a vorbit despre strânsa legătură dintre poporul român şi Împăratul Constantin care sa născut pe pământul locuit de strămoşii traco-daci romanizaţi, în sudul Dunării, devenind, împreună cu mama sa Elena, conducătorii imperiului "din care şi noi latinii de astăzi, prin strămoşii noştri, am făcut parte", accentuând ideea că Împăratul Constantin "este primul împărat creştin al strămoşilor noştri", idee ilustrată şi de folclorul şi basmele româneşti în care este înfăţişată figura luminoasă a Împăratului, ceea ce demonstrează "străvechimea prezenţei în conştiinţa poporului român a împăratului, fie de la Roma, fie de la Noua Romă, din Constantinopol". Întâistătătorul Episcopiei Oradiei şi-a manifestat bucuria de a fi prezent în mijlocul credincioşilor de la Ogeşti, impresionat de credinţa şi curajul acestora de a zidi o biserică deşi sunt atât de puţini la număr, dar mai cu seamă de hotărârea jertfelnică a acestora de a renunţa, fiecare familie, la un venit lunar în folosul bisericii. I-a felicitat şi i-a încurajat spunându-le: "Prin Crucea Domnului vom învinge tot ce e greu şi prin Crucea Domnului vom vedea şi biserica înălţată. O să ne dea bunul Dumnezeu zile ca să vedem această Cruce pe turla sfintei biserici, străjuind pe cer şi mărturisind peste veacuri despre credinţa noastră strămoşească, sfântă, credinţa ortodoxă".