3.000 de pelerini la hramul Mănăstirii Măxineni

În ziua praznicului Naşterii Sf. Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni din judeţul Brăila, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, şi-a sărbătorit hramul. Anul acesta, mănăstirea a avut un oaspete deosebit: moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, aduse aici de la Catedrala episcopală din Galaţi, la vremea Vecerniei, şi depuse în sfântul lăcaş spre venerare.

Numeroşi credincioşi de la parohiile din apropiere, însoţiţi de păstorii lor duhovniceşti, au venit în pelerinaj atât către sfânta mănăstire, cât şi către sfinţii lui Dumnezeu pentru a se ruga şi săruta Sfintele Moaşte. Sărbătoarea a continuat a doua zi cu oficierea Sfintei Liturghii la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, slujba fiind săvârşită de către un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. Pe locul ruinelor vechii biserici a urmat apoi slujba Parastastului, după tradiţionalul obicei de a pomeni pe binefăcătorii sfântului aşezământ. La sfârşit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din judeţul Brăila, agapa frăţească pentru aproximativ 3.000 de credincioşi veniţi la hram.

Aşezământ distrus în Primul Război Mondial

Rămăşiţele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului al XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab a ridicat aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de nuiele. Această veche şi renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Şerban Cantacuzino, dar şi de domnii fanarioţi ai Ţării Româneşti. Cu toate acestea, mănăstirea a rămas pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când, în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile au fost distruse. Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea a fost reînfiinţată, primul ei stareţ fiind pr. arhim. Simeon Ovezea. Ansamblul mănăstiresc s-a construit în ultimii 10 ani, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii noi, care a primit un nou ocrotitor spiritual: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Brăila şi cu eforturile Muzeului Brăilei. Arhitectul Călin Hoinărescu, autorul proiectului de restaurare a acestui sfânt lăcaş, declara la hramul de anul trecut al mănăstirii: "Este o minune a arhitecturii noastre religioase! Am ajutat până acum trei biserici să fie refăcute şi să întoarcă în slujirea către Dumnezeu. Cea de aici este, de departe, cea mai frumoasă dintre ele. Eu nu am văzut o biserică mai armonioasă construită, cum este aceasta. Fiecare cărămidă este aşezată cu sfinţenie şi cu multă măiestrie. Este o lecţie de arhitectură, pe care eu, la vârsta mea, nu mă mai satur să o privesc!" Astăzi, Mănăstirea Măxineni are o obşte tânără, de 10 vieţuitori.