40 de ani de rugăciune şi binecuvântare

Acum 40 de ani, prin pronia şi îngăduinţa Tatălui Ceresc, au fost descoperite, în chip minunat, moaştele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au pătimit în ţinuturile Isaccei, din judeţul Tulcea. Moaştele au fost depuse în biserica mare a Mănăstirii Cocoş, aflată în imediata vecinătate a localităţii.

An de an, mii de pelerini vin aici pentru a înălţa rugăciuni către Sfinţii Mucenici de la Niculiţel. În fiecare an, în data de 3 iunie, sfintele moaşte sunt duse în procesiune de la Mănăstirea Cocoş în localitatea Isaccea, locul pătimirii lor, iar apoi la cripta din Niculiţel, unde se săvârşeşte slujba Privegherii. În ziua pomenirii lor, 4 iunie, pe o scenă special amenajată se săvârşeşte Sfânta Liturghie arhierească. Anul acesta, sărbătoarea a fost înfrumuseţată de mulţimea pelerinilor care au venit să-i cinstească pe ocrotitorii Dobrogei, de soborul impresionant de preoţi şi diaconi, precum şi de prezenţa a patru ierarhi ai Bisericii noastre: Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, PS Visarion, Episcopul Tulcii.

La sfârşitul sărbătorii de sâmbătă, Preasfinţitul Visarion, care păstoreşte eparhia ce are în patrimoniu moaştele a şase sfinţi mucenici din primele secole, ne-a declarat: "Bucuria în acest an este cu atât mai mare, cu cât se împlinesc 40 de ani de la descoperirea sfintelor moaşte în cripta de la Niculiţel. Între sfinţii care ocrotesc neamul românesc şi sunt mijlocitori la cer se numără şi Sfinţii Mucenici de la Niculiţel, care au fost cinstiţi în chip deosebit încă din antichitatea creştină, fiind amintiţi în martirologiile siriacă şi ieronimiană. Iată, deci, că în vremurile din urmă, cinstirea lor a înflorit prin sfintele lor slujbe, prin Acatistul închinat lor, ca şi prin procesiuni cu moaştele lor în Eparhia Tulcii sau în alte părţi ale pământului românesc: Moldova, Oltenia, Transilvania ş.a. Ei sunt socotiţi ocrotitorii Dobrogei şi ai Episcopiei Tulcii, chipurile lor împodobind, de altfel, stema eparhiei noastre, iar numele lor fiind cinstite aşa cum se cuvine, după toată datina noastră ortodoxă. Ne bucurăm că, de la an la an, numărul închinătorilor la cinstitele lor moaşte creşte, la fel şi solicitările de organizare de procesiuni închinate lor".

Cum au fost descoperite moaştele

Anul 1971 a rămas în istoria şi spiritualitatea românească drept un an de referinţă. Atunci, prin voia lui Dumnezeu, a ieşit la iveală nu numai o grandioasă bazilică paleocreştină, ci şi odoarele de mare preţ care au fost puse de înaintaşi sub altarul acesteia, moaştele sfinţilor.

În urma unei ploi abundente, pârâul care uda localitatea Niculiţel a ieşit din matca sa şi a scos la iveală, din strada centrală a localităţii, o boltă a criptei din cărămidă. În urma spargerii acesteia, iar apoi în urma cercetărilor arheologice, au fost descoperite moaştele a patru sfinţi menţionaţi pe peretele criptei. Actualul Arhiepiscop al Râmnicului, Înalt Preasfinţitul Gherasim, pe atunci Episcop-vicar la Galaţi, cu multă râvnă şi dragoste, a depus în patru sicriaşe moaştele sfinţilor, pe care le-a adus în biserica mare a Mănăstirii Cocoş. "Descoperirile de la Niculiţel au o valoare cu totul deosebită pentru că ele au scos la lumină, pentru prima oară, moaştele (scheletele) întregi ale unor martiri, cărora le cunoaştem sigur şi numele, şi în al doilea rând a ieşit la iveală una dintre cele mai vechi bazilici de pe teritoriul ţării noastre şi cel mai vechi martirion cunoscut până acum. În al treilea rând, se întăreşte convingerea în ştirile din martirologii, şi anume că ele sunt veridice, apoi, se dovedesc forţa şi vechimea credinţei creştine pe pământul României. În sfârşit, asemenea descoperire este până acum unică în întreg spaţiul balcanic şi extrem de rară în întregul Imperiu Roman", afirmă acad. prof. Emilian Popescu.