600 de ani de la atestarea documentară a localităţii Şoldăneşti

Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit ieri Sfânta Liturghie în parohia Şoldăneşti, Protopopiatul Fălticeni. Localitatea Şoldăneşti a aniversat 600 de ani de existenţă.

La iniţiativa părintelui paroh Constantin Amariei, credincioşii din parohia Şoldăneşti au aniversat ieri 600 de ani de existenţă a localităţii. IPS Pimen, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie. Din soborul de preoţi a făcut parte şi pr. Constantin Patrolea, protopop al Protopopiatului Fălticeni. Pr. protopop Constantin Patrolea ne-a relatat că Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a vorbit despre viaţa şi modelul de sfinţenie al Sfântului Nicolae. La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Parastasului pentru ctitori. La 8 august 1780, pe o parte din moşia lui Ioniţă Başotă, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, ia fiinţă Târgul Şoldăneşti. La puţină vreme după acest eveniment este construită de către Andrei Başotă, amintită într-o însemnare pe o Sfântă Evanghelie de la 1845, biserica actuală, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", în locul unde tradiţia istorică şi documentară susţine existenţa a încă două biserici. O inscripţie de pe policandru de alamă din actuala biserică are următorul conţinut: "Acest policandru de peste 200 de ani din biserica veche ce a fost înaintea curţii s-a reparat după cum se vede în 1907. Sfânta masă de la acest sfânt lăcaş, ce se afla în curtea conacului boieresc, s-a păstrat, fiind adusă şi aşezată în curtea bisericii actuale în anul 1938, iar între 2006-2008 a fost amenajat un Agheazmatar în jurul acesteia". Biserica actuală, în formă de cruce, cu absidele naosului ca şi absida altarului în forma semicirculară, având compartimentarea clasică, pronaos, naos şi altar, păstrează un foarte frumos iconostas, important atât din punct de vedere artistic, cât şi istoric. Inscripţia 25 noiembrie 1802 ce se poate descifra pe icoana împărătească a Mântuitorului Iisus Hristos se pare că ar indica anul în care a fost pictat acest iconostas. În documentele parohiei sunt pomeniţi pe la 1845 preoţii Luca Sechelar, preotul Gavril, ierodiaconul Toader, ca apoi pe la 1863 să fie amintiţi iconomul Vasile Luca, iconomul Teodor Stupcaru, diaconul Gheorghe Filipescu şi preotul Ioan. Este probabil ca unii dintre aceştia mai sus pomeniţi să fi ajutat la înfiinţarea şcolii din Şoldăneşti în anul 1865, la recomandarea lui Narcis Creţulescu, fost stareţ al Mănăstirii Neamţ, apoi arhiereu titular al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei între 1881-1886. Lucrările de reparaţii ale bisericii efectuate în decursul vremii de preoţii Grigore Zaharescu (1896), Pavel Todicescu (1936), Nicolae Iordăchescu sunt continuate în zilele noastre de preotul paroh Constantin Amariei, care cu sprijinul enoriaşilor a împodobit biserica cu un frumos veşmânt pictural atribuit zugravului bisericesc al cărui nume dovedeşte legătura sa cu biserica şi satul, Ioan Şoldănescu, apoi a construit noul turn clopotniţă din zidărie de piatră în stilul arhitectural al zonei. (diac. Vasile M. Demciuc)