64 de ani de la târnosirea Catedralei din Timişoara

Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Mitropolit Nicolae al Banatului, preoţii catedralei vor oficia astăzi Sfânta Liturghie urmată de un Te Deum.

Catedrala mitropolitană din Timişoara este cel mai reprezentativ monument bisericesc al eparhiei şi totodată cel mai renumit şi admirat monument de artă şi arhitectură bisericească din părţile Banatului, şi nu numai. Pe lângă aceasta, Catedrala din Timişoara este lăcaşul de spiritualitate şi cultură ortodoxă în jurul căruia pulsează întreaga viaţă bisericească din Mitropolia Banatului, după cum ne-a spus pr. Ionel Popescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Din decembrie 1989, catedrala a devenit altarul de la care revoluţionarii şi toţi locuitorii Timişoarei au primit curajul şi tăria de a rezista şi a se opune represiunii comuniste - atee, care a martirizat pe unii fraţi ai noştri chiar pe treptele lăcaşului sfânt. "Datorită acestor semnificaţii, Catedrala mitropolitană din Timişoara este şi astăzi, când aniversăm 64 de ani de la târnosirea ei, cel mai important şi iubit loc de rugăciune pentru toţi creştinii care vin să primească dar şi har de la Dumnezeu şi întărire prin rugăciunile Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş", a mai spus părintele Ionel Popescu.

Declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura şi sculptura ei şi înălţată la încrucişarea celor mai importante artere de circulaţie din oraş, Catedrala mitropolitană impresionează prin dimensiunile ei, prin graţia liniilor, cât şi prin învelişul de ţiglă smălţuită.

Construcţia propriu-zisă a catedralei a început în anul 1936 prin sfinţirea pietrei fundamentale de episcopul Andrei Magieru al Aradului. Sunetul neobişnuit al celor şapte clopote impresionează în mod deosebit, chemând pe toţi credincioşii din oraş la rugăciune.

Adăposteşte moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş

În anul 1946, după zece ani de jertfă, noul lăcaş al Domnului a fost sfinţit. La această mare procesiune a participat însuşi patriarhul Nicodim Munteanu, regele Mihai I, alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile pământului românesc.

Catedrala, care are o capacitate de aproximativ 5.000 de credincioşi, adăposteşte moaştele Sfântului mitropolit Iosif cel Nou, care au fost strămutate de la Mănăstirea Partoş în anul 1956.

Între anii 2003 şi 2006, pictura Catedralei mitropolitane a fost curăţată, redându-i-se strălucirea originală.

Pictura şi sculptura Catedralei mitropolitane astăzi dezvăluie privirilor un tot unitar axat pe filonul tradiţiei artistice româneşti, dar înainte de toate, reliefează talentul şi arta celor care au trudit la înfrumuseţarea acestui măreţ lăcaş de cult.

Din iniţiativa mitropolitului Nicolae al Banatului, încă din anul 1962 s-a hotărât organizarea în subsolul catedralei a unei colecţii de artă religioasă veche din Banat. Partea de subsol dinspre altar cuprinde necropola mitropoliţilor Banatului, iar primul mitropolit înhumat aici este Vasile Lazarescu (1947-1961).