De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
80 de ani de la sfinţirea bisericii din Ţuţora
▲ Cu prilejul hramului, parohia „Naşterea Maicii Domnului“ - Ţuţora, Protopopiatul Iaşi 2, va marca mâine, 8 septembrie, 80 de ani de la sfinţirea bisericii din sat ▲ Biserica din Ţuţora a fost construită între anii 1913-1927 ▲
Parohia „Naşterea Maicii Domnului“ - Ţuţora, Protopopiatul Iaşi 2, va marca mâine, 8 septembrie, hramul parohiei, dar şi 80 de ani de la sfinţirea bisericii din sat. Cu acest prilej, în această seară, un sobor de preoţi va oficia slujba Vecerniei, iar mâine de dimineaţă se va oficia slujba Sfintei Liturghii. Pentru a marca cei 80 de ani de la sfinţirea bisericii, parohia a scos un pliant cu istoricul bisericii „Naşterea Maicii Domnului“. Această biserică a fost construită la aproximativ 100 de metri de biserica din lemn ridicată, la 1848, de Alexandru Mavrocordat, dar care a ars în anul 1899. Construcţia actualei biserici, din cărămidă, a început în anul 1913, sub îndrumarea preotului Panaite Arghir, pe un teren donat de prinţesa Olga Sturdza. Biserica a fost ridicată cu efortul financiar al enoriaşilor din sat şi a fost sfinţită în anul 1927. Un lucru de remarcat în biserică este catapeteasma din lemn de tei, sculptată artistic, cu ornamente decorative între registre, adusă, în anul 1927, de la biserica din satul Costuleni, de dincolo de Prut. Toate lucrările s-au realizat cu sprijinul credincioşilor De-a lungul vremii, biserica a fost renovată în mai multe rânduri, reparaţii majore înregistrându-se după cel de-al doilea război mondial, după cutremurul din martie 1977 şi între anii 1985-1987, când păstor al acestei parohii a fost preotul Toma Gradinaciuc, actualul paroh de la parohia „Sfântul Apostol Toma“, din cartierul Alexandru cel Bun. În anul 1986 s-a construit casa parohială de lângă biserică, aceasta fiind sfinţită în anul 1987. Între anii 1990-1994, biserica a fost consolidată din temelii, după cutremurul din 1990. Tot atunci s-a tencuit biserica şi s-au mai adus unele îmbunătăţiri. „Interiorul bisericii a îmbrăcat haina frumoasă a picturii (în tehnica fresco), iar pictorul ieşean Virgil Moraru a restaurat catapeteasma. Cu această ocazie, s-a schimbat şi mobilierul din biserică, iconostasele şi stranele credincioşilor fiind executate în stejar sculptat, de către meşterul Ioan Cârcei, din satul Grumăzeşti - Neamţ, cu ucenicii săi, şi s-a introdus încălzirea centrală, pe lemne. Toate aceste lucrări realizate prin jertfa credincioşilor au fost încununate de resfinţirea bisericii, la 4 septembrie 1994, slujbă oficiată de IPS Mitropolit Daniel“, ne-a declarat preotul paroh Vasile Ciornovalic. ▲ Activităţi cu tinerii şi copiii Din anul 1997, paroh la Ţuţora este pr. Vasile Ciornovalic. Acesta se implică în educarea copiilor la orele de religie şi nu numai, împreună cu cadrele didactice. De asemenea, adesea, la Căminul cultural din sat, părintele a organizat întâlniri cu tinerii din parohie, pentru a dialoga pe marginea problemelor care frământă tânăra generaţie. De asemenea, există o foarte bună colaborare între parohie şi autorităţile locale. „De asemenea, grija noastră o constituie păstrarea şi înfrumuseţarea inventarului mobil şi imobil al parohiei, activităţile social-caritative, atât în parohie, cât şi în centrul de primire minori «Familia nostra», dar şi activităţile de preîntâmpinare a acţiunilor prozelitiste, în vederea păstrării dreptei credinţe“, a mai spus pr. Ciornovalic. ▲ Repere istorice Localitatea Ţuţora se află la 20 km de centrul Iaşului, pe malul drept al râului Prut, la 3 km, în amonte de locul în care Jijia se varsă în Prut. Ţuţora este cunoscută ca localitate istorică, pe aici făcându-se legătura între Rusia şi oraşul Iasi, capitala Moldovei. În această localitate, boierii l-au ucis, în anul 1551, pe Ştefăniţă Vodă, fiul lui Petru Rareş, iar la 24 iunie 1711, mitropolitul Moldovei, Ghedeon, îl întâmpina la Ţuţora pe Împăratul Rusiei, Petru cel Mare, care venea spre Iaşi. În 1848, Alexandru Mavrocordat a ridicat aici o biserică din lemn, care a ars în ultimul an al secolului al XIX-lea.