A fost sfinţită Biserica „Buna Vestire”-Bellu

Biserica „Buna Vestire”-Bellu, din Protopopiatul Sector 4 Capitală, a fost sfinţită ieri, 7 mai, în Duminica a 4-a după Paşti (a Vindecării slăbă­no­gu­lui de la Vitezda), de Prea­­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. La finalul Sfintei Liturghii, credin­cioşii prezenţi au ascultat cuvântul de învăţătură al Patriarhului României, care le-a vorbit despre semnifica­ţiile duhovniceşti desprinse din Evanghelia Vindecării slăbănogului de la Vitezda, dar şi despre rolul bisericii sfinţite în viaţa credincioşilor.

Începând cu orele dimineţii, la Biserica „Buna Vestire”-Bellu din Capitală, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârşit slujba sfinţirii sfântului locaş de rugăciune, căruia i-a dat hramurile „Buna Vestire” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. În continuare, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie. La finalul acesteia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat adevărurile desprinse din pericopa evanghelică de la Ioan, capitolul al 5-lea, versetele de la 1 la 15. „Mai întâi, Evanghelia ne arată iubirea milostivă şi smerită a lui Iisus faţă de omul bolnav şi neajutorat. În al doilea rând, Evanghelia ne arată credinţa bolnavului, întărită prin suferinţă şi pocăinţă, iar în al treilea rând, Evanghelia ne arată recunoştinţa sau mulţumirea celui vindecat adusă lui Dumnezeu şi întărită prin mărturisirea publică a puterii vindecătoare a lui Iisus”, a explicat Preafericirea Sa. Întâi­stătătorul Bisericii noastre a ­subliniat că slăbănogul de la Vitezda suferea nu numai de boală, ci şi de singurătate, „de singurătatea neajutorării lui, deşi se afla într-o mulţime de oameni. Este semnificativ faptul că omul bolnav, slăbănogul, nu se afla într-o pustie, nici nu suferea singur în casă, ci se afla înconjurat de o mulţime de oameni. Însă el nu era ajutat de nimeni. Din pricina neajutorării şi singurătăţii lui, el se simţea ca într-un pustiu. De ce? Pentru că sufletele multor oameni din cei care se aflau acolo erau pus­tiite de iubire şi ajutorare pentru semenii lor. Fiecare practica ­un egoism al familiei, al prieteniei (...). Vedem că atunci când nu mai era nici un om în mulţimea de oameni ca să-l ajute pe acest bolnav, Însuşi Dumnezeu-Omul a venit direct la el. De ce S-a dus Iisus Acolo? Tocmai pentru că trebuia să răsplătească speranţa, suferinţa şi pocăinţa celui bolnav, ca o mângâiere, ca o arătare a iubirii tainice a lui Dumnezeu, Care cunoaşte şi suferinţa şi limitele suferinţei şi ale răbdării”, a spus Patriarhul României. Părintele Patriarh Daniel a mai arătat că de la slăbănogul de la Vitezda, care suferea de 38 de ani, avem multe lucruri de învăţat. „Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre slăbănog, în Comentariul la Evaghelia după Ioan, că a arătat răbdare fără cârtire (...). La multa răbdare fără cârtire şi fără osândire se adaugă o altă virtute a acestui om paralizat, care a fost vindecat de Iisus: recunoştinţa. Îndată după vindecare, paralizatul de altădată a mers cu pas grăbit la Templu, să mulţumească lui Dumnezeu, pentru că ştia că numai El putea să-l vindece”, a evidenţiat Preafericirea Sa. Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat faptul că Sfinţii Părinţi ai Bisericii au văzut în scăldătoarea de la Vitezda o prefigurare a Tainei Botezului, în care se dă iertarea şi vindecarea de păcate. De asemenea, Preafericirea Sa a subliniat că Vitezda din Vechiul Testament prefigura taina Bisericii ca spaţiu şi lucrare de vindecare şi înnoire a vieţii. Părintele Patriarh Daniel a mai arătat că slăbănogul care suferea de 38 de ani este un dascăl al tuturor celor care au păcătuit, deoarece acela a transformat suferinţa în pocăinţă.

La final, Patriarhul României l-a hirotesit întru iconom-stavrofor pe pr. paroh Daniel-Alexandru Bărîcă, pentru lucrările realizate la sfântul locaş de rugăciune. Tot­odată, Preafericirea Sa i-a hirotesit întru iconomi pe pr. Cezar Dumitrescu şi pe pr. Nicolae Puşcaş, coslujitori la Parohia „Buna Vestire”-Bellu. De asemenea, persoanelor care s-au implicat în mod deosebit la realizarea lucrărilor de la acest locaş de cult li s-au oferit diplome şi distincţii bisericeşti: Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru Clerici a fost oferit pr. Aurel Bărîcă, preot îmbisericit la Biserica „Buna Vestire”-Bellu; Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” pentru Clerici a fost oferit arhim. Gheorghios Giannios de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Evxeinoupoli, Mitropolia de Dimitriados şi Almyrou, Grecia; Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” pentru Mireni, Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic a Primăriei Municipiului Bucureşti, reprezentată de dl director George Marius Vîrlan. Pentru biserica parohiei, Preafericirea Sa a oferit mai multe cărţi apărute recent la editurile Patriarhiei Române, iar preotului paroh Daniel-Alexandru Bărîcă i-a oferit o cruce de binecuvântare. La rândul său, părintele paroh i-a dăruit Patriarhului României o icoană cu Sfântul Atanasie cel Mare. La Biserica „Buna Vestire”-Bellu se păstrează fragmente din moaștele sfinților Atanasie, Nectarie, Efrem cel Nou, Rafail, Haralambie și Ioan Rusul.