Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit în Duminica dinaintea Nașterii Domnului Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București,
A treia zi din Postul Mare la Catedrala Patriarhală
Slujba Pavecerniței Mari a fost săvârșită în a treia zi din Postul Mare la Catedrala Patriarhală din București de către Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Ierarhul a citit o parte din Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul și a rostit la finalul slujbei un cuvânt de învățătură.
Pentru a treia seară consecutiv din această săptămână, credincioșii bucureșteni au participat miercuri, 1 martie, la slujba Canonului cel Mare sau a Canonului de pocăință, specifică începutului Postului Mare. Această rânduială a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal. La finalul slujbei de seară s-a citit o pericopă evanghelică de la Marcu 11, 22-26 și Matei 7, 7-8. Ierarhul a spus în cuvântul de învățătură că modelele de pocăință din istoria biblică prezente în canonul alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul sunt îndemnuri pentru credincioși de a reflecta la propria viață și la îndreptarea sufletească pe care Biserica ne-o cere în această perioadă.
„Slujba Pavecerniței Mari, care se săvârșește în primele patru zile din această săptămână, împodobită cu citiri din Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, este un moment de reflecție, de cugetare, de introspecție pentru fiecare dintre noi, pentru că ne pune în față pilde din istoria mântuirii a Vechiului Testament, dar și din viața și activitatea Mântuitorului Iisus Hristos, și cu referiri la Sfânta Maria Egipteanca și la Sfântul Andrei Criteanul.
Sunt momente de chemare a fiecărui suflet de a se apropia de Dumnezeu. Dacă am primit cuvânt despre post și rugăciune din Evanghelia din seara aceasta, aș vrea să mă opresc asupra cuvintelor de iertare, pentru că starea de împăcare sufletească trebuie să urmeze postului și rugăciunii intense.
Să căutăm iertarea și împăcarea de la Dumnezeu pentru păcatele noastre pe care trebuie să le mărturisim în această perioadă de pregătire”, a spus Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul.
Ierarhul a mai spus că împăcarea cu Dumnezeu și cu semenii se face prin Taina Sfintei Spovedanii.
„Știm că este o chemare a Sfintei Biserici ca măcar de patru ori pe an în timpul marilor posturi să ne pregătim sufletele, curățindu-ne de păcate și primind îndrumări duhovnicești. Dar această chemare nu trebuie să o luăm ca una contractuală sau limitativă, ci ca pe o recomandare care ne ajută și îndeamnă la mai mult. De fapt, ori de câte ori avem nevoie de a ne întâlni cu Mântuitorul Iisus Hristos, de atâtea ori putem veni la scaunul spovedaniei, putem mărturisi păcatele și ne putem împăca cu Dumnezeu și cu semenii”, a explicat ierarhul.
De asemenea, Preasfinția Sa a spus că spovedania este un act de sinceritate și de smerire a sufletului pentru cel care dorește să își îndrepte viața.
„Spovedania este mai mult decât o confesiune terapeutică, pentru că nu vorbim numai de lucruri din viața noastră de zi cu zi, nu schimbăm impresii despre cele materiale, ci venim ca să ne descoperim frământările sufletului nostru, să ne descoperim gândurile, să arătăm tendințele și căderile noastre, pe care numai în felul acesta le putem vindeca. Încă din Vechiul Testament, în cartea Levitic se regăsesc îndrumări pentru mărturisirea greșelilor și, potrivit etapei de atunci pe care o parcurgea omenirea în receptarea descoperirii dumnezeiești, erau rânduite anumite jertfe care se aduceau în Legea veche pentru păcate. Avem însă un exemplu actual de pocăință duhovnicească la Regele David, care, atunci când a greșit, s-a pocăit înaintea Domnului și ne-a lăsat Psalmul 50, o rugăciune de pocăință pe care o rostim zilnic în cultul divin public, dar și în particular”, a arătat PS Părinte Ieronim Sinaitul.
Ieri-seară, ultima parte a Canonului cel Mare a fost citită la Catedrala Patriarhală din București de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a săvârșit în continuare slujba Pavecerniței Mari.